*) Potrivit art. 81, alin. (1) din Legea nr. 76/2012, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, intra in vigoare la 1 septembrie 2012.
TITLUL PRELIMINAR
Domeniul de reglementare al Codului de procedura civila si principiile fundamentale ale procesului civil
CAPITOLUL I
Domeniul de reglementare al Codului de procedura civila
Obiectul si scopul Codului de procedura civila
Art. 1. - (1) Codul de procedura civila, denumit in continuare codul, stabileste regulile de competenta si de judecare a cauzelor civile, precum si cele de executare a hotararilor instantelor si a altor titluri executorii, in scopul infaptuirii justitiei in materie civila.
(2) In infaptuirea justitiei, instantele judecatoresti indeplinesc un serviciu de interes public, asigurand respectarea ordinii de drept, a libertatilor fundamentale, a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, aplicarea legii si garantarea suprematiei acesteia.
Aplicabilitatea generala a Codului de procedura civila
Art. 2. - (1) Dispozitiile prezentului cod constituie procedura de drept comun in materie civila.
(2) De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Aplicarea prioritara a tratatelor internationale privitoare la drepturile omului
Art. 3. - (1) In materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile si libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Constitutia, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si prezentul cod, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care prezentul cod contine dispozitii mai favorabile.
Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europene
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 4. - In materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplica in mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul partilor.
___________
Art. 4. - a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
CAPITOLUL II
Principiile fundamentale ale procesului civil
Indatoriri privind primirea si solutionarea cererilor
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 5. - (1) Judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor judecatoresti, potrivit legii.
(2) Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.
(3) In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii.
(4) Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta in cauzele ce ii sunt supuse judecatii.
___________
Art. 5. - a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil
Art. 6. - (1) Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest scop, instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in faza executarii silite.
Legalitatea
Art. 7. - (1) Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii.
(2) Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din proces.
Egalitatea
Art. 8. - In procesul civil partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale, in mod egal si fara discriminari.
Dreptul de dispozitie al partilor
Art. 9. - (1) Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, in cazurile anume prevazute de lege, la cererea altei persoane, organizatii ori a unei autoritati sau institutii publice ori de interes public.
(2) Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.
(3) In conditiile legii, partea poate, dupa caz, renunta la judecarea cererii de chemare in judecata sau la insusi dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile partii adverse, se poate invoi cu aceasta pentru a pune capat, in tot sau in parte, procesului, poate renunta la exercitarea cailor de atac ori la executarea unei hotarari. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale in orice alt mod permis de lege.
Obligatiile partilor in desfasurarea procesului
Art. 10. - (1) Partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa isi probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a procesului, urmarind, tot astfel, finalizarea acestuia.
(2) Daca o parte detine un mijloc de proba, judecatorul poate, la cererea celeilalte parti sau din oficiu, sa dispuna infatisarea acestuia, sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare.
Obligatiile tertilor in desfasurarea procesului
Art. 11. - Orice persoana este obligata, in conditiile legii, sa sprijine realizarea justitiei. Cel care, fara motiv legitim, se sustrage de la indeplinirea acestei obligatii poate fi constrans sa o execute sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare si, daca este cazul, a unor daune-interese.
Buna-credinta
Art. 12. - (1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.
(2) Partea care isi exercita drepturile procesuale in mod abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si morale cauzate. Ea va putea fi obligata, potrivit legii, si la plata unei amenzi judiciare.
(3) De asemenea, partea care nu isi indeplineste cu buna-credinta obligatiile procesuale raspunde potrivit alin. (2).
Dreptul la aparare
Art. 13. - (1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept.
(3) Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului. Ele pot sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului, sa propuna probe, sa isi faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in scris si oral si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(4) Instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci cand acestea sunt reprezentate.
Contradictorialitatea
Art. 14. - (1) Instanta nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, daca legea nu prevede altfel.
(2) Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util, direct sau prin intermediul instantei, dupa caz, motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba de care inteleg sa se foloseasca, astfel incat fiecare dintre ele sa isi poata organiza apararea.
(3) Partile au obligatia de a expune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor in mod corect si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata de afirmatiile partii adverse cu privire la imprejurari de fapt relevante in cauza.
(4) Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata in cursul procesului de catre orice participant la proces, inclusiv de catre instanta din oficiu.
(5) Instanta este obligata, in orice proces, sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept invocate.
(6) Instanta isi va intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau pe mijloace de proba care au fost supuse, in prealabil, dezbaterii contradictorii.
Oralitatea
Art. 15. - Procesele se dezbat oral, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar.
Nemijlocirea
Art. 16. - Probele se administreaza de catre instanta care judeca procesul, cu exceptia cazurilor in care legea stabileste altfel.
Publicitatea
Art. 17. - Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege.
Limba desfasurarii procesului
Art. 18. - (1) Procesul civil se desfasoara in limba romana.
(2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii.
(3) Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin traducator autorizat, daca legea nu prevede altfel.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.
Continuitatea
Art. 19. - Judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii.
Respectarea principiilor fundamentale
Art. 20. - Judecatorul are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege.
Incercarea de impacare a partilor
Art. 21. - (1) Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.
(2) In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii.
Rolul judecatorului in aflarea adevarului
Art. 22. - (1) Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile.
(2) Judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc.
(3) Judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane, in conditiile legii. Persoanele astfel introduse in cauza vor avea posibilitatea, dupa caz, de a renunta la judecata sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretentiile reclamantului ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie.
(4) Judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. In acest caz judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea juridica exacta.
(5) Cu toate acestea, judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic in cazul in care partile, in virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridica si motivele de drept asupra carora au inteles sa limiteze dezbaterile, daca astfel nu se incalca drepturile sau interesele legitime ale altora.
(6) Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care legea ar dispune altfel.
(7) Ori de cate ori legea ii rezerva judecatorului puterea de apreciere sau ii cere sa tina seama de toate circumstantele cauzei, judecatorul va tine seama, intre altele, de principiile generale ale dreptului, de cerintele echitatii si de buna-credinta.
___________
Alineatul (7) a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Respectul cuvenit justitiei
Art. 23. - (1) Cei prezenti la sedinta de judecata sunt datori sa manifeste respectul cuvenit fata de instanta si sa nu tulbure buna desfasurare a sedintei de judecata.
(2) Presedintele vegheaza ca ordinea si solemnitatea sedintei sa fie respectate, putand lua in acest scop orice masura prevazuta de lege.
CAPITOLUL III
Aplicarea legii de procedura civila
Legea aplicabila proceselor noi
Art. 24. - Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.
Legea aplicabila proceselor in curs
Art. 25. - (1) Procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea veche raman supuse acelei legi.
(2) Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante, potrivit legii sub care au inceput. In caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta, in vigoare la data cand a inceput procesul, raman aplicabile.
(3) In cazul in care instanta investita este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente potrivit legii noi. Dispozitiile alin. (1) raman aplicabile.
Legea aplicabila mijloacelor de proba
Art. 26. - (1) Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor.
Legea aplicabila hotararilor
Art. 27. - Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.
Teritorialitatea legii de procedura
Art. 28. - (1) Dispozitiile legii de procedura se aplica tuturor proceselor care se judeca de catre instantele romane, sub rezerva unor dispozitii legale contrare.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) In cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse in cartea a VII-a.
CARTEA I
Dispozitii generale
TITLUL I
Actiunea civila
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 29. - Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.
Cereri in justitie
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 30. - (1) Oricine are o pretentie impotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere inaintea instantei competente.
(2) Cererile in justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.
(3) Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat si capete de cerere accesorii.
(4) Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principal.
(5) Constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.
(6) Cererile incidentale sunt cererile formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfasurare.
Aparari
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 31. - Apararile formulate in justitie pot fi de fond sau procedurale.
Conditii de exercitare a actiunii civile
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 32. - (1) Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:
a) are capacitate procesuala, in conditiile legii;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 9. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
b) are calitate procesuala;
c) formuleaza o pretentie;
d) justifica un interes.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul apararilor.
Interesul de a actiona
Art. 33. - Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.
Realizarea drepturilor afectate de un termen
Art. 34. - (1) Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea, cere, inainte de termen, executarea la termen a obligatiei de intretinere sau a altei prestatii periodice.
(3) Pot fi incuviintate, inainte de implinirea termenului, si alte cereri pentru executarea la termen a unor obligatii, ori de cate ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
Constatarea existentei sau inexistentei unui drept
Art. 35. - Cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.
Calitatea procesuala
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 351. - Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
___________
Art. 351. - a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Legitimarea procesuala a altor persoane
Art. 36. - In cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati, care, fara a justifica un interes personal, actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau, dupa caz, in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
Transmiterea calitatii procesuale
Art. 37. - Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transmisiunii, in conditiile legii, a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii.
Situatia procesuala a instrainatorului si a succesorilor sai
Art. 38. - (1) Daca in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular, judecata va continua intre partile initiale. Daca insa transferul este facut, in conditiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dupa caz.
(2) In toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza, daca are cunostinta de existenta procesului, sau poate sa fie introdus in cauza, la cerere ori din oficiu. In acest caz, instanta va decide, dupa imprejurari si tinand seama de pozitia celorlalte parti, daca instrainatorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va ramane sau, dupa caz, va fi scos din proces. Daca instrainatorul sau, dupa caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura in starea in care se afla la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus in cauza.
(3) Hotararea pronuntata contra instrainatorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, dupa caz, va produce de drept efecte si contra succesorului cu titlu particular si va fi intotdeauna opozabila acestuia din urma, cu exceptia cazurilor in care a dobandit dreptul cu buna-credinta si nu mai poate fi evins, potrivit legii, de catre adevaratul titular.
Sanctiunea incalcarii conditiilor de exercitare a actiunii civile
Art. 39. - (1) Cererile facute de o persoana care nu are capacitate procesuala sunt nule sau, dupa caz, anulabile. De asemenea, in cazul lipsei calitatii procesuale sau a interesului, instanta va respinge cererea ori apararea formulata ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate ori ca lipsita de interes, dupa caz.
(2) Incalcarea dispozitiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea si a altor sanctiuni prevazute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despagubit, potrivit dreptului comun.
TITLUL II
Participantii la procesul civil
CAPITOLUL I
Judecatorul. Incompatibilitatea
Cazuri de incompatibilitate absoluta
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 40. - (1) Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.
(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza.
(3) Abrogat prin punctul 11. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Alte cazuri de incompatibilitate
Art. 41. - (1) Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca in urmatoarele situatii:
1. cand si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutie in cauza pe care a fost desemnat sa o judece. Punerea in discutia partilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) si (5), nu il face pe judecator incompatibil;
___________
Punctul 1. a fost modificat prin punctul 12. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
11. cand exista imprejurari care fac justificata temerea ca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor sau afinii lor, dupa caz, au un interes in legatura cu pricina care se judeca;
___________
Punctul 11. a fost introdus prin punctul 13. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. cand este sot, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintre aceste persoane;
3. cand sotul sau fostul sau sot este ruda ori afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre parti;
4. daca el, sotul sau rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dupa caz, sunt parti intr-un proces care se judeca la instanta la care una dintre parti este judecator;
5. daca intre el, sotul sau ori rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, si una dintre parti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa judece pricina. In cazul plangerilor penale formulate de parti in cursul procesului, judecatorul devine incompatibil numai in situatia punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa;
6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
7. daca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre parti;
8. daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, se afla in relatii de dusmanie cu una dintre parti, sotul ori rudele acesteia pana la gradul al patrulea inclusiv;
9. daca, atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ruda a sa pana la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi pricini inaintea altei instante;
10. daca este sot sau ruda pana la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dupa caz, cu un alt membru al completului de judecata;
11. daca sotul, o ruda ori un afin al sau pana la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea in aceeasi pricina inaintea altei instante;
12. atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa.
(2) Dispozitiile alin. (1) privitoare la sot se aplica si in cazul concubinilor.
Abtinerea
Art. 42. - (1) Inainte de primul termen de judecata grefierul de sedinta va verifica, pe baza dosarului cauzei, daca judecatorul acesteia se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 40 si, cand este cazul, va intocmi un referat corespunzator.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa se abtina de la judecarea pricinii.
(3) Declaratia de abtinere se face in scris de indata ce judecatorul a cunoscut existenta cazului de incompatibilitate sau verbal in sedinta, fiind consemnata in incheiere.
Recuzarea
Art. 43. - (1) Judecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti inainte de inceperea oricarei dezbateri.
(2) Cand motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dupa inceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
Invocarea incompatibilitatii absolute
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 15. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 44. - In cazurile prevazute la art. 40, judecatorul nu poate participa la judecata, chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocata in orice stare a pricinii.
___________
Art. 44. - a fost modificat prin punctul 15. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Judecatorii care pot fi recuzati
Art. 45. - Pot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.
Cererea de recuzare. Conditii
Art. 46. - (1) Cererea de recuzare se poate face verbal in sedinta sau in scris pentru fiecare judecator in parte, aratandu-se cazul de incompatibilitate si probele de care partea intelege sa se foloseasca.
(2) Este inadmisibila cererea in care se invoca alte motive decat cele prevazute la art. 40 si 41.
(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judecatori decat cei prevazuti la art. 45, precum si cererea indreptata impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate.
(4) Nerespectarea conditiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. In acest caz, inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat.
Abtinerea judecatorului recuzat
Art. 47. - (1) Judecatorul impotriva caruia este formulata o cerere de recuzare poate declara ca se abtine.
(2) Declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate.
(3) In caz de admitere a declaratiei de abtinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsa, prin aceeasi incheiere, ca ramasa fara obiect.
(4) In cazul in care declaratia de abtinere se respinge, prin aceeasi incheiere instanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare.
Starea cauzei pana la solutionarea cererii
Art. 48. - (1) Pana la solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura in cauza.
(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii. Cu toate acestea, pronuntarea solutiei in cauza nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii de recuzare.
Compunerea completului de judecata
Art. 49. - (1) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine. Dispozitiile art. 46 alin. (4) raman aplicabile.
(2) Cand, din pricina abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecata, cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.
Procedura de solutionare a abtinerii sau a recuzarii
Art. 50. - (1) Instanta hotaraste de indata, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultandu-l pe judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine, numai daca apreciaza ca este necesar. In aceleasi conditii, instanta va putea asculta si partile.
(2) In cazul in care la acelasi termen s-au formulat cereri de recuzare si de abtinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate impreuna.
(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.
(4) In cazul admiterii abtinerii sau recuzarii intemeiate pe dispozitiile art. 41 alin. (1) pct. 10, instanta va stabili care dintre judecatori nu va lua parte la judecarea pricinii.
(5) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza printr-o incheiere care se pronunta in sedinta publica.
(6) Daca abtinerea sau, dupa caz, recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. In acest caz, incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.
Procedura de solutionare de catre instanta superioara
Art. 51. - (1) Instanta superioara investita cu judecarea abtinerii sau recuzarii in situatia prevazuta la art. 49 alin. (2) va dispune, in caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa.
(2) Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza instantei inferioare.
Cai de atac
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 52. - (1) Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti, odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza. Cand aceasta din urma hotarare este definitiva, incheierea va putea fi atacata cu recurs, la instanta ierarhic superioara, in termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotarari.
(2) Incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea, cea prin care s-a incuviintat recuzarea, precum si incheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul prevazut la art. 47 alin. (3) nu sunt supuse niciunei cai de atac.
(3) In cazul prevazut la alin. (1), daca instanta de apel constata ca recuzarea a fost in mod gresit respinsa, reface toate actele de procedura si, daca apreciaza ca este necesar, dovezile administrate la prima instanta. Cand instanta de recurs constata ca recuzarea a fost gresit respinsa, ea va casa hotararea, dispunand trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel sau, atunci cand calea de atac a apelului este suprimata, la prima instanta.
Incompatibilitatea altor participanti
Art. 53. - Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator si procurorilor, magistratilor-asistenti, asistentilor judiciari si grefierilor.
CAPITOLUL II
Partile
Enumerare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 54. - Sunt parti reclamantul si paratul, precum si, in conditiile legii, tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in proces.
SECTIUNEA 1
Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale
Capacitatea procesuala de folosinta
Art. 55. - (1) Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.
(3) Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.
Capacitatea procesuala de exercitiu
Art. 56. - (1) Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
(2) Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata decat daca este reprezentata, asistata ori autorizata in conditiile prevazute de legile sau, dupa caz, de statutele care ii reglementeaza capacitatea ori modul de organizare.
(3) Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a procesului.
(4) Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
(5) Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
Curatela speciala
Art. 57. - (1) In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cand o persoana juridica ori o entitate dintre cele prevazute la art. 55 alin. (2), chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanta care judeca procesul, dintre avocatii anume desemnati in acest scop de barou pentru fiecare instanta judecatoreasca. Curatorul special are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaza de instanta, prin incheiere, stabilindu-se totodata si modalitatea de plata. La cererea curatorului, odata cu incetarea calitatii sale, tinandu-se seama de activitatea desfasurata, remuneratia va putea fi majorata.
SECTIUNEA a 2-a
Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate
Conditii de existenta
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 58. - Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura.
Regimul juridic al coparticiparii procesuale
Art. 59. - (1) Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celorlalti si nici nu ii pot prejudicia.
(2) Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor ori paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile.
(3) Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat ori nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati, daca, potrivit legii, nu au termenul in cunostinta. Dispozitiile art. 197 sunt aplicabile.
SECTIUNEA a 3-a
Alte persoane care pot lua parte la judecata
§1. Interventia voluntara
Forme
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 60. - (1) Oricine are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile originare.
(2) Interventia este principala, cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta.
(3) Interventia este accesorie, cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.
Interventia principala
Art. 61. - (1) Cererea de interventie principala va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
(2) Cererea poate fi facuta numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.
(3) Cu acordul expres al partilor, interventia principala se poate face si in instanta de apel.
Interventia accesorie
Art. 62. - (1) Cererea de interventie accesorie va fi facuta in scris si va cuprinde elementele prevazute la art. 143 alin. (1), care se va aplica in mod corespunzator.
(2) Interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor, in tot cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac.
Procedura de judecata. Cai de atac
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 63. - (1) Instanta va comunica partilor cererea de interventie si copii de pe inscrisurile care o insotesc.
(2) Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a interventiei, printr-o incheiere motivata.
(3) Incheierea de admitere in principiu nu se poate ataca decat odata cu fondul.
(4) Incheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi atacata in termen de 5 zile, care curge de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru partea lipsa. Calea de atac este numai apelul, daca incheierea a fost data in prima instanta, respectiv numai recursul la instanta ierarhic superioara, in cazul in care incheierea a fost pronuntata in apel. Dosarul se inainteaza, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, instantei competente sa solutioneze calea de atac in 24 de ore de la expirarea termenului. Intampinarea nu este obligatorie. Apelul sau, dupa caz, recursul se judeca in termen de cel mult 10 zile de la inregistrare. Judecarea cererii principale se suspenda pana la solutionarea caii de atac exercitate impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 16. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Situatia intervenientului
Art. 64. - (1) Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii sale.
(2) Intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de interventie. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 17. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) In cazul interventiei principale, dupa admiterea in principiu, instanta va stabili un termen in care trebuie depusa intampinarea.
Judecarea cererii de interventie principala
Art. 65. - (1) Interventia principala se judeca odata cu cererea principala.
(2) Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat, in afara de cazul in care intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, insusi dreptul dedus judecatii. In caz de disjungere, instanta ramane in toate cazurile competenta sa solutioneze cererea de interventie.
(3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cand judecarea cererii de interventie ar fi intarziata de cererea principala.
(4) Interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevazute de lege.
Judecarea cererii de interventie accesorie
Art. 66. - (1) Judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea cererii principale, iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarare, odata cu fondul.
(2) Intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de procedura care nu contravin interesului partii in favoarea careia a intervenit.
(3) Dupa admiterea in principiu, intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecarea cererii de interventie doar cu acordul partii pentru care a intervenit.
(4) Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitata ori aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi cercetata in fond.
§2. Interventia fortata
I. Chemarea in judecata a altei persoane
Formularea cererii. Termene
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 67. - (1) Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.
(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(3) Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
Comunicarea cererii
Art. 68. - (1) Cererea va fi motivata si, impreuna cu inscrisurile care o insotesc, se va comunica atat celui chemat in judecata, cat si partii potrivnice.
(2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
(3) Dispozitiile art. 63 si 64 se aplica in mod corespunzator.
Pozitia tertului in proces
Art. 69. - Cel chemat in judecata dobandeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotararea isi produce efectele si in privinta sa.
Scoaterea paratului din proces
Art. 70. - (1) In cazul prevazut la art. 69, cand paratul, chemat in judecata pentru o datorie baneasca, recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia ii va fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca, el va fi scos din proces, daca a consemnat la dispozitia instantei suma datorata.
(2) Tot astfel, paratul, chemat in judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei acestuia, va fi scos din proces daca declara ca va preda bunul celui al carui drept va fi stabilit prin hotarare judecatoreasca. Bunul in litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de catre instanta investita cu judecarea cauzei, dispozitiile art. 959 si urmatoarele fiind aplicabile.
(3) In aceste cazuri, judecata va continua numai intre reclamant si tertul chemat in judecata. Hotararea se va comunica si paratului, caruia ii este opozabila.
II. Chemarea in garantie
Conditii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 71. - (1) Partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana, impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubiri.
(2) In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o alta persoana.
Formularea cererii. Termene
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 72. - (1) Cererea va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(3) Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
Procedura de judecata
Art. 73. - (1) Instanta va comunica celui chemat in garantie cererea si copii de pe inscrisurile ce o insotesc, precum si copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 18. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Dispozitiile art. 63 si art. 64 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator.
(3) In termenul stabilit potrivit art. 64 alin. (3), cel chemat in garantie trebuie sa depuna intampinare si poate sa formuleze cererea prevazuta la art. 71 alin. (2).
(4) Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Cu toate acestea, daca judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de chemare in garantie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. In acest din urma caz, judecarea cererii de chemare in garantie va fi suspendata pana la solutionarea cererii principale.
III. Aratarea titularului dreptului
Conditii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 74. - Paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Formularea cererii. Termen
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 75. - Cererea va fi motivata si se va depune inaintea primei instante in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii. Daca intampinarea nu este obligatorie, cererea se poate face cel mai tarziu la primul termen de judecata.
Procedura de judecata
Art. 76. - (1) Cererea, impreuna cu inscrisurile care o insotesc si o copie de pe cererea de chemare in judecata, de pe intampinare si de pe inscrisurile de la dosar, va fi comunicata celui aratat ca titular al dreptului.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 19. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Dispozitiile art. 63 si 64 se aplica in mod corespunzator.
(3) Daca acela aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din proces.
(4) Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau contesta cele sustinute de parat, tertul dobandeste calitatea de intervenient principal, dispozitiile art. 61 si art. 63-65 aplicandu-se in mod corespunzator.
IV. Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane
Conditii. Termen
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 77. - (1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.
(2) In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.
(3) Introducerea in cauza va fi dispusa, prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(4) Cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane este constatata cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor.
(5) Hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile alin. (2) este supusa numai apelului.
Procedura de judecata
Art. 78. - (1) Cel introdus in proces va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, in copie, si incheierea prevazuta la art. 77 alin. (3), cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca; termenul nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 20. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) El va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in proces. Instanta, la cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de acesta.
SECTIUNEA a 4-a
Reprezentarea partilor in judecata
§1. Dispozitii generale
Formele reprezentarii
Art. 79. - (1) Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legala, conventionala sau judiciara.
(2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecata prin reprezentant legal.
(3) Partile pot sa stea in judecata printr-un reprezentant ales, in conditiile legii, cu exceptia cazului in care legea impune prezenta lor personala in fata instantei.
(4) Cand legea prevede sau cand circumstantele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecatorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant in conditiile art. 57 alin. (3), aratand in incheiere limitele si durata reprezentarii.
(5) Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie. Dispozitiile art. 82 alin. (3) si art. 83 alin. (2) sunt aplicabile.
Limitele reprezentarii. Continuarea judecarii procesului
Art. 80. - (1) Renuntarea la judecata sau la dreptul dedus judecatii, achiesarea la hotararea pronuntata, incheierea unei tranzactii, precum si orice alte acte procedurale de dispozitie nu se pot face de reprezentant decat in baza unui mandat special ori cu incuviintarea prealabila a instantei sau a autoritatii administrative competente.
(2) Actele procedurale de dispozitie prevazute la alin. (1), facute in orice proces de reprezentantii minorilor, ai persoanelor puse sub interdictie si ai disparutilor, nu vor impiedica judecarea cauzei, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acestor persoane.
Lipsa dovezii calitatii de reprezentant
Art. 81. - (1) Cand instanta constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele partii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Daca acestea nu se acopera, cererea va fi anulata.
(2) Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac.
§2. Dispozitii speciale privind reprezentarea conventionala
Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice
Art. 82. - (1) In fata primei instante, precum si in apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de catre avocat sau alt mandatar. Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor.
(2) In cazul in care mandatarul persoanei fizice este sot sau o ruda pana la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante, fara sa fie asistat de avocat, daca este licentiat in drept.
(3) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13 alin. (2).
(4) In cazul contestatiei in anulare si al revizuirii, dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator.
Reprezentarea conventionala a persoanelor juridice
Art. 83. - (1) Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
(2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, cat si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si entitatilor aratate la art. 55 alin. (2).
Forma mandatului
Art. 84. - (1) Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica data mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeste prin inscris autentic.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si consemnata in incheierea de sedinta, cu aratarea limitelor si a duratei reprezentarii.
(3) Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica sau o persoana juridica data unui avocat ori consilier juridic se dovedeste prin inscris, potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei.
Mandatul general
Art. 85. - Mandatarul cu procura generala poate sa il reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.
Continutul mandatului
Art. 86. - (1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata aceleiasi instante; el poate fi insa restrans, in mod expres, la anumite acte.
(2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fara mandat, orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp si poate, de asemenea, sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate. In aceste cazuri, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de parte. Sustinerea caii de atac se poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri.
Incetarea mandatului
Art. 87. - Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
Renuntarea la mandat si revocarea mandatului
Art. 88. - (1) Renuntarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta de judecata si in prezenta ei.
(2) Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul, cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul imediat urmator renuntarii. Mandatarul nu poate renunta la mandat in cursul termenului de exercitare a cailor de atac.
SECTIUNEA a 5-a
Asistenta judiciara
Conditii de acordare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 89. - (1) Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenta judiciara, in conditiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
(2) Asistenta judiciara cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare prevazute de lege;
b) apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modalitati prevazute de lege.
(3) Asistenta judiciara poate fi acordata oricand in cursul procesului, in tot sau numai in parte.
(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in conditiile legii speciale.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 21. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Dispozitii speciale
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 22. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 891. - Dispozitiile cuprinse in legi speciale privind scutirea de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri luate in vederea administrarii creantelor fiscale raman aplicabile.
___________
Art. 891. - a fost introdus prin punctul 22. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
CAPITOLUL III
Participarea Ministerului Public in procesul civil
Modalitati de participare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 90. - (1) Procurorul poate porni orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
(2) Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor.
(3) In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii, sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararii.
(4) Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate in cazurile prevazute la alin. (1), chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata, in conditiile legii.
(5) Procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in favoarea persoanelor prevazute la alin. (1).
(6) In toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbru si nici cautiune.
Efecte fata de titularul dreptului
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 91. - In cazurile prevazute la art. 90 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus in proces si se va putea prevala de dispozitiile art. 400, 402, 403 si 432-434, iar daca procurorul isi va retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii sau a executarii silite.
TITLUL III
Competenta instantelor judecatoresti
CAPITOLUL I
Competenta materiala
SECTIUNEA 1
Competenta dupa materie si valoare
Judecatoria
Art. 92. - Judecatoriile judeca:
1. in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani:
a) cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile in care prin lege se prevede in mod expres altfel;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 23. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
b) Abrogata prin punctul 24. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
c) Abrogata prin punctul 24. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
d) cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii;
e) cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa caz;
f) cererile de evacuare;
g) cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca;
___________
Litera g) a fost modificata prin punctul 25. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
h) cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire;
i) cererile posesorii;
j) cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante;
___________
Litera j) a fost modificata prin punctul 25. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
k) cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;
l) orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
___________
Litera l) a fost modificata prin punctul 25. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
11. in prima si ultima instanta, cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv;
___________
Punctul 11. a fost introdus prin punctul 26. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
3. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
Tribunalul
Art. 93. - Tribunalele judeca:
1. in prima instanta, toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante;
___________
Punctul 1. a fost modificat prin punctul 27. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;
3. ca instante de recurs, in cazurile anume prevazute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
Curtea de apel
Art. 94. - Curtile de apel judeca:
1. in prima instanta, cererile in materie de contencios administrativ si fiscal, potrivit legii speciale;
___________
Punctul 1. a fost modificat prin punctul 28. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
3. ca instante de recurs, in cazurile anume prevazute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
Inalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 95. - Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:
1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel, precum si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;
2. recursurile in interesul legii;
3. cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege in competenta sa.
SECTIUNEA a 2-a
Determinarea competentei dupa valoarea obiectului cererii introductive de instanta
Reguli generale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 96. - (1) Competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratata in capatul principal de cerere.
(2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea in vedere accesoriile pretentiei principale, precum dobanzile, penalitatile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadentei, si nici prestatiile periodice ajunse la scadenta in cursul judecatii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 29. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) In caz de contestatie, valoarea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti.
Cazul mai multor capete principale de cerere
Art. 97. - (1) Cand reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere intemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenta se stabileste in raport cu valoarea sau, dupa caz, cu natura ori obiectul fiecarei pretentii in parte. Daca unul dintre capetele de cerere este de competenta altei instante, instanta sesizata va dispune disjungerea si isi va declina in mod corespunzator competenta.
(2) In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt.
Cererea formulata de mai multi reclamanti
Art. 98. - (1) Daca mai multi reclamanti, prin aceeasi cerere de chemare in judecata, formuleaza pretentii proprii impotriva aceluiasi parat, invocand raporturi juridice distincte si neaflate intr-o legatura care sa faca necesara judecarea lor impreuna, determinarea instantei competente se face cu observarea valorii sau, dupa caz, a naturii ori obiectului fiecarei pretentii in parte.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si atunci cand unul sau mai multi reclamanti formuleaza, prin aceeasi cerere de chemare in judecata, pretentii impotriva mai multor parati, invocand raporturi juridice distincte si fara legatura intre ele.
Valoarea cererii in cazuri speciale
Art. 99. - (1) In cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competentei instantei se va tine seama de valoarea obiectului acestuia sau, dupa caz, de aceea a partii din obiectul dedus judecatii.
(2) Aceeasi valoare va fi avuta in vedere si in cererile privind constatarea nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic, chiar daca nu se solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, precum si in cererile privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept.
(3) In cererile de aceeasi natura, privitoare la contracte de locatiune ori de leasing, precum si in acelea privitoare la predarea sau restituirea bunului inchiriat ori arendat, valoarea cererii se socoteste dupa chiria sau arenda anuala.
Cererea de plata partiala
Art. 100. - Cand prin actiune se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila.
Cererea privind prestatii succesive
Art. 101. - In cererile care au ca obiect un drept la prestatii succesive, daca durata existentei dreptului este nedeterminata, valoarea lor se socoteste dupa valoarea prestatiei anuale datorate.
Cererile in materie imobiliara
Art. 102. - (1) In cererile avand ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determina in functie de valoarea impozabila, stabilita potrivit legislatiei fiscale.
(2) In cazul in care valoarea impozabila nu este stabilita, sunt aplicabile dispozitiile art. 96.
Cererile in materie de mostenire
Art. 103. - In materie de mostenire, competenta dupa valoare se determina fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii.
Dispozitii speciale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 104. - (1) Instanta legal investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si la judecarea cailor de atac.
CAPITOLUL II
Competenta teritoriala
Regula generala
Art. 105. - (1) Cererea de chemare in judecata se introduce la instanta in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are sediul paratul, daca legea nu prevede altfel.
(2) Instanta ramane competenta sa judece procesul chiar daca, ulterior sesizarii, paratul isi schimba domiciliul sau sediul.
Cazul paratului cu domiciliul sau sediul necunoscut
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 30. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 106. - Daca domiciliul sau, dupa caz, sediul paratului este necunoscut, cererea se introduce la instanta in a carei circumscriptie se afla resedinta sau reprezentanta acestuia, iar daca nu are nici resedinta ori reprezentanta cunoscuta, la instanta in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul, sediul, resedinta ori reprezentanta, dupa caz.
___________
Art. 106. - a fost modificat prin punctul 30. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Cazul persoanei juridice care are dezmembraminte
Art. 107. - Cererea de chemare in judecata impotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face si la instanta locului unde ea are un dezmembramant fara personalitate juridica, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentantul dezmembramantului ori din fapte savarsite de acesta.
Cererile indreptate impotriva unei entitati fara personalitate juridica
Art. 108. - Cererea de chemare in judecata impotriva unei asociatii, societati sau altei entitati fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, se poate introduce la instanta competenta pentru persoana careia, potrivit intelegerii dintre membri, i s-a incredintat conducerea sau administrarea acesteia. In cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va putea introduce la instanta competenta pentru oricare dintre membrii entitatii respective.
Cereri indreptate impotriva persoanelor juridice de drept public
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 31. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 109. - Cererile indreptate impotriva statului, autoritatilor si institutiilor centrale sau locale, precum si a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanta de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanta de la sediul paratului.
___________
Art. 109. - a fost modificat prin punctul 31. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Pluralitatea de parati
Art. 110. - Cererea de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la instanta competenta pentru oricare dintre acestia; in cazul in care printre parati sunt si obligati accesoriu, cererea se introduce la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.
(2) Daca un parat a fost chemat in judecata numai in scopul sesizarii instantei competente pentru el, oricare dintre parati poate invoca necompetenta la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.
___________
Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 32. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Competenta teritoriala alternativa
Art. 111. - (1) In afara de instantele prevazute la art. 105-110, mai sunt competente:
1. instanta domiciliului reclamantului, in cererile privitoare la stabilirea filiatiei;
2. instanta in a carei circumscriptie domiciliaza creditorul reclamant, in cererile referitoare la obligatia de intretinere, inclusiv cele privind alocatiile de stat pentru copii;
3. instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiei, in cazul cererilor privind executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract;
___________
Punctul 3. a fost modificat prin punctul 33. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
4. instanta locului unde se afla imobilul, pentru cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a imobilului;
5. instanta locului unde se afla imobilul, pentru cererile in prestatie tabulara, in justificare tabulara sau in rectificare tabulara;
6. instanta locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorasc dintr-un contract de transport;
7. instanta locului de plata, in cererile privitoare la obligatiile ce izvorasc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
8. instanta domiciliului consumatorului, in cererile avand ca obiect executarea, constatarea nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractului incheiat cu un profesionist sau in cererile avand ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor;
___________
Punctul 8. a fost modificat prin alineatul (1) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
9. instanta in a carei circumscriptie s-a savarsit fapta ilicita sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligatiile izvorate dintr-o asemenea fapta.
(2) Cand paratul exercita in mod statornic, in afara domiciliului sau, o activitate profesionala ori o activitate agricola, comerciala, industriala sau altele asemenea, cererea de chemare in judecata se poate introduce si la instanta in circumscriptia careia se afla locul activitatii respective, pentru obligatiile patrimoniale nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.
Cereri in materie de tutela si familie
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 34. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 1111. - (1) Daca legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana ocrotita.
(2) In cazul cererilor privind autorizarea de catre instanta de tutela si de familie a incheierii unor acte juridice, cand actul juridic a carui autorizare se solicita priveste un imobil, este, de asemenea, competenta si instanta in a carei circumscriptie teritoriala este situat imobilul. In acest caz, instanta de tutela si de familie care a pronuntat hotararea va comunica de indata o copie a acesteia instantei de tutela si de familie in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta cel ocrotit.
___________
Art. 1111. - a fost introdus prin punctul 34. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Cererile in materie de asigurari
Art. 112. - (1) In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:
1. domiciliul sau sediul asiguratului;
___________
Punctul 1. a fost modificat prin punctul 35. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs riscul asigurat.
(2) Alegerea competentei prin conventie este considerata ca nescrisa daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire.
(21) In materia asigurarii obligatorii de raspundere civila, tertul prejudiciat poate introduce actiune directa si la instanta domiciliului sau, dupa caz, a sediului sau.
___________
Alineatul (21) a fost introdus prin punctul 36. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica insa in materie de asigurari maritime, fluviale si aeriene.
Alegerea instantei
Art. 113. - Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
Cererile privitoare la imobile
Art. 114. - (1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanta in a carei circumscriptie este situat imobilul.
(2) Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca aceasta se afla in vreuna dintre aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare dintre instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica, prin asemanare, si in cazul actiunilor posesorii, actiunilor in granituire, actiunilor privitoare la ingradirile dreptului de proprietate imobiliara, precum si in cazul celor de imparteala judiciara a unui imobil, cand indiviziunea nu rezulta din succesiune.
Cererile privitoare la mostenire
Art. 115. - In materie de mostenire, pana la iesirea din indiviziune, sunt de competenta exclusiva a instantei celui din urma domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
2. cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe mosteniri deschise succesiv sunt de competenta exclusiva a instantei ultimului domiciliu al oricaruia dintre defuncti.
___________
Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 37. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Cereri privitoare la societati
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 38. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 116. - Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii sau, dupa caz, pana la radierea societatii, sunt de competenta exclusiva a instantei in circumscriptia careia societatea isi are sediul principal.
___________
Art. 116. - a fost modificat prin punctul 38. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Cereri privitoare la insolventa sau concordatul preventiv
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 117. - Cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul.
Cererile impotriva unui consumator
Art. 118. - Cererile formulate de un profesionist impotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanta domiciliului consumatorului. Dispozitiile art. 122 alin. (2) raman aplicabile.
___________
Alineatul a fost modificat prin alineatul (1) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
CAPITOLUL III
Dispozitii speciale
Regimul regulilor de competenta
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 39. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 1181. - Reguli noi de competenta pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod.
___________
Art. 1181. - a fost introdus prin punctul 39. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Cereri accesorii, aditionale si incidentale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 119. - (1) Cererile accesorii, aditionale, precum si cele incidentale se judeca de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, cu exceptia cererilor prevazute la art. 117.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si atunci cand competenta de solutionare a cererii principale este stabilita de lege in favoarea unei sectii specializate sau a unui complet specializat.
(3) Cand instanta este exclusiv competenta pentru una dintre parti, ea va fi exclusiv competenta pentru toate partile.
Aparari si incidente procedurale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 120. - (1) Instanta competenta sa judece cererea principala se va pronunta si asupra apararilor si exceptiilor, in afara celor care constituie chestiuni prejudiciale si care, potrivit legii, sunt de competenta exclusiva a altei instante.
(2) Incidentele procedurale sunt solutionate de instanta in fata careia se invoca, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.
Cererea in constatare
Art. 121. - In cererile pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand ca obiect realizarea dreptului.
Alegerea de competenta
Art. 122. - (1) Partile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor nascute, si prin declaratie verbala in fata instantei ca procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea pot sa dispuna sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa le judece, in afara de cazul cand aceasta competenta este exclusiva.
(2) In litigiile din materia protectiei drepturilor consumatorilor, precum si in alte cazuri prevazute de lege, partile pot conveni alegerea instantei competente, in conditiile prevazute la alin. (1), numai dupa nasterea dreptului la despagubire. Orice conventie contrara este considerata ca nescrisa.
Competenta facultativa
Art. 123. - (1) Daca un judecator are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 40. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) In cazul in care cererea se introduce impotriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la instanta competenta sa judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta care ar fi fost competenta, potrivit legii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 40. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul procurorilor, asistentilor judiciari si grefierilor.
Incidente privind arbitrajul
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 124. - Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu incidentele privind arbitrajul reglementat de prezentul cod apartine in toate cazurile tribunalului in circumscriptia caruia are loc arbitrajul.
CAPITOLUL IV
Incidente procedurale privitoare la competenta instantei
SECTIUNEA 1
Necompetenta si conflictele de competenta
Exceptia de necompetenta
Art. 125. - (1) Necompetenta este de ordine publica sau privata.
(2) Necompetenta este de ordine publica:
1. in cazul incalcarii competentei generale, cand procesul nu este de competenta instantelor judecatoresti;
2. in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad;
3. in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
(3) In toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata.
Invocarea exceptiei
Art. 126. - (1) Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 41. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 41. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 41. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
Verificarea competentei
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 42. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 1261. - (1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate. Incheierea are caracter interlocutoriu.
(2) In mod exceptional, in cazul in care pentru stabilirea competentei sunt necesare lamuriri ori probe suplimentare, judecatorul va pune aceasta chestiune in discutia partilor si va acorda un singur termen in acest scop.
___________
Art. 1261. - a fost introdus prin punctul 42. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Solutionarea exceptiei
Art. 127. - (1) Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, din oficiu sau la cererea partilor, ea este obligata sa stabileasca instanta judecatoreasca competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii. Incheierea poate fi atacata numai odata cu hotararea pronuntata in cauza.
(3) Daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei judecatoresti competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
(4) Daca instanta se declara necompetenta si respinge cererea ca inadmisibila intrucat este de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau ca nefiind de competenta instantelor romane, hotararea este supusa numai recursului la instanta ierarhic superioara.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 44. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Conflictul de competenta. Cazuri
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 128. - Exista conflict de competenta:
1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece acelasi proces;
2. cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi proces sau, in cazul declinarilor succesive, daca ultima instanta investita isi declina la randul sau competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente.
Suspendarea procesului
Art. 129. - Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu judecata cauzei si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul.
Solutionarea conflictului de competenta
Art. 130. - (1) Conflictul de competenta ivit intre doua instante judecatoresti se solutioneaza de instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict.
(2) Nu se poate crea conflict de competenta cu Inalta Curte de Casatie si Justitie. Hotararea de declinare a competentei sau de stabilire a competentei pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie este obligatorie pentru instanta de trimitere.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 45. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Conflictul de competenta ivit intre o instanta judecatoreasca si un alt organ cu activitate jurisdictionala se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict.
(4) Instanta competenta sa judece conflictul va hotari, in camera de consiliu, fara citarea partilor, printr-o hotarare definitiva.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 45. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Dispozitii speciale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 131. - (1) Dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictul de competenta se aplica prin asemanare si in cazul sectiilor specializate ale aceleiasi instante judecatoresti.
(2) Conflictul se va solutiona de sectia instantei stabilite potrivit art. 130 corespunzatoare sectiei inaintea careia s-a ivit conflictul.
(3) Conflictul dintre doua sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie se solutioneaza de Completul de 5 judecatori.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 46. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul completelor specializate.
Probele administrate in fata instantei necompetente
Art. 132. - In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in fata instantei necompetente raman castigate judecatii si instanta competenta investita cu solutionarea cauzei nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.
SECTIUNEA a 2-a
Litispendenta si conexitatea
Exceptia litispendentei
Art. 133. - (1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante competente sau chiar inaintea aceleiasi instante, prin cereri distincte.
(2) Exceptia litispendentei poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu in orice stare a procesului in fata instantelor de fond.
(3) Cand instantele sunt de acelasi grad, exceptia se invoca inaintea instantei sesizate ulterior. Daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata primei instante investite.
(4) Cand instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca inaintea instantei de grad inferior. Daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata instantei de fond mai inalte in grad.
(5) Incheierea prin care s-a solutionat exceptia poate fi atacata numai odata cu fondul.
(6) Cand unul dintre procese se judeca in recurs, iar celalalt inaintea instantelor de fond, acestea din urma sunt obligate sa suspende judecata pana la solutionarea recursului.
(7) Dispozitiile alin. (2), (3) si (5) se aplica in mod corespunzator si atunci cand procesele identice se afla pe rolul aceleiasi instante.
Exceptia conexitatii
Art. 134. - (1) Pentru asigurarea unei bune judecati, in prima instanta este posibila conexarea mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura.
(2) Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu cel mai tarziu la primul termen de judecata inaintea instantei ulterior sesizate, care, prin incheiere, se va pronunta asupra exceptiei. Incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul.
(3) Dosarul va fi trimis instantei mai intai investite, in afara de cazul in care reclamantul si paratul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instante.
(4) Cand una dintre cereri este de competenta exclusiva a unei instante, conexarea se va face la acea instanta.
(5) In orice stare a judecatii procesele conexate pot fi disjunse si judecate separat, daca numai unul dintre ele este in stare de judecata.
SECTIUNEA a 3-a
Stramutarea proceselor. Delegarea instantei
Temeiul stramutarii
Art. 135. - (1) Stramutarea procesului poate fi ceruta pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica.
(2) Banuiala se considera legitima in cazurile in care exista indoiala cu privire la impartialitatea judecatorilor din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori unor relatii conflictuale locale.
(3) Constituie motiv de siguranta publica imprejurarile exceptionale care presupun ca judecata procesului la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
Cererea de stramutare
Art. 136. - (1) Stramutarea pentru motiv de banuiala legitima sau de siguranta publica se poate cere in orice faza a procesului.
(2) Stramutarea pentru motiv de banuiala legitima poate fi ceruta de catre partea interesata, iar cea intemeiata pe motiv de siguranta publica, numai de catre procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Instanta competenta
Art. 137. - (1) Cererea de stramutare intemeiata pe motiv de banuiala legitima este de competenta curtii de apel, daca instanta de la care se cere stramutarea este o judecatorie sau un tribunal din circumscriptia acesteia. Daca stramutarea se cere de la curtea de apel, competenta de solutionare revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cererea de stramutare se depune la instanta competenta sa o solutioneze, care va instiinta de indata instanta de la care s-a cerut stramutarea despre formularea cererii de stramutare.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de siguranta publica este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care va instiinta, de indata, despre depunerea cererii instanta de la care se cere stramutarea.
(3) La primirea cererii de stramutare, instanta competenta sa o solutioneze va putea sa solicite dosarul cauzei.
Suspendarea judecarii procesului
Art. 138. - (1) La solicitarea celui interesat, completul de judecata poate dispune, daca este cazul, suspendarea judecarii procesului, cu darea unei cautiuni in cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusa in aceleasi conditii, fara citarea partilor, chiar inainte de primul termen de judecata.
(2) Incheierea asupra suspendarii nu se motiveaza si nu este supusa niciunei cai de atac.
(3) Masura suspendarii judecarii procesului va fi comunicata de urgenta instantei de la care s-a cerut stramutarea.
Judecarea cererii
Art. 139. - (1) Cererea de stramutare se judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor din proces.
(2) Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si este definitiva.
(3) Instanta de la care s-a cerut stramutarea va fi incunostintata, de indata, despre admiterea sau respingerea cererii de stramutare.
Efectele admiterii cererii
Art. 140. - (1) In caz de admitere a cererii de stramutare, curtea de apel trimite procesul spre judecata unei alte instante de acelasi grad din circumscriptia sa. Inalta Curte de Casatie si Justitie va stramuta judecarea cauzei la una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta de la care se cere stramutarea.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 48. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Hotararea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate. In cazul in care instanta de la care s-a dispus stramutarea a procedat intre timp la judecarea procesului, hotararea pronuntata este desfiintata de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 48. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Apelul sau, dupa caz, recursul impotriva hotararii date de instanta la care s-a stramutat procesul sunt de competenta instantelor ierarhic superioare acesteia. In caz de admitere a apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci cand legea o prevede, se va face la o instanta din circumscriptia celei care a solutionat calea de atac.
Formularea unei noi cereri de stramutare
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 49. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 141. - (1) Stramutarea procesului nu poate fi ceruta din nou, in afara de cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.
(2) Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu nerespectarea prevederilor alin. (1) este inadmisibila daca pricina se afla pe rolul aceleiasi instante.
___________
Art. 141. - a fost modificat prin punctul 49. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Delegarea instantei
Art. 142. - Cand, din cauza unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece procesul.
TITLUL IV
Actele de procedura
CAPITOLUL I
Forma cererilor
Conditiile generale
Art. 143. - (1) Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie formulata in scris si sa cuprinda indicarea instantei careia ii este adresata, numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul, valoarea pretentiei, daca este cazul, motivele cererii, precum si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si adresa electronica sau coordonatele care au fost indicate in acest scop de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele asemenea.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 50. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(11) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instantelor judecatoresti pot fi formulate si prin inscris in forma electronica, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
___________
Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 51. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(12) Dispozitiile alin. (11) sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul in care prezentul cod prevede conditia formei scrise a sustinerilor, apararilor sau a concluziilor partilor ori a altor acte de procedura adresate instantelor judecatoresti.
___________
Alineatul (12) a fost introdus prin punctul 51. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) In cazurile anume prevazute de lege, cererile facute in sedinta, la orice instanta, se pot formula si oral, facandu-se mentiune despre aceasta in incheiere.
(3) Daca, din orice motive, cererea nu poate fi semnata la termenul cand a fost depusa sau, dupa caz, la primul termen ce urmeaza, judecatorul va stabili identitatea partii prin unul dintre mijloacele prevazute de lege, ii va citi continutul cererii si ii va lua consimtamantul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face mentiune in incheiere.
(4) Cererile adresate instantelor judecatoresti se timbreaza, daca legea nu prevede altfel.
Numarul de exemplare
Art. 144. - (1) Cand cererea urmeaza a fi comunicata, ea se va face in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile in care partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intr-un singur exemplar. In toate cazurile este necesar si un exemplar pentru instanta.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul prevazut la art. 143 alin. (2), grefierul de sedinta fiind tinut sa intocmeasca din oficiu copiile de pe incheiere necesare pentru comunicare.
(3) Daca obligatia prevazuta la alin. (1) nu este indeplinita, instanta va putea indeplini din oficiu sau va putea pune in sarcina oricareia dintre parti indeplinirea acestei obligatii, pe cheltuiala partii care avea aceasta obligatie.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 52. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) In cazul in care cererea a fost comunicata, potrivit legii, prin fax sau prin posta electronica, grefierul de sedinta este tinut sa intocmeasca din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala partii care avea aceasta obligatie. Dispozitiile art. 149 alin. (6) raman aplicabile.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 52. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Inscrisurile anexate
Art. 145. - (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alatura copii de pe inscrisurile de care partea intelege a se folosi in proces.
(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
(3) Se vor putea depune in copie numai partile din inscris referitoare la proces, urmand ca instanta sa ordone, daca va fi nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
(4) Cand inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina, ele se depun in copie certificata, insotite de traducerea legalizata efectuata de un traducator autorizat. In cazul in care nu exista un traducator autorizat pentru limba in care sunt redactate inscrisurile in cauza, se pot folosi traducerile realizate de persoane de incredere cunoscatoare ale respectivei limbi, in conditiile legii speciale.
(5) Dispozitiile art. 144 se aplica in mod corespunzator.
Cererea formulata prin reprezentant
Art. 146. - (1) Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.
(2) Avocatul si consilierul juridic vor depune imputernicirea lor, potrivit legii.
(3) Reprezentantul legal va alatura o copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.
(4) Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor depune, in copie, un extras din registrul public in care este mentionata imputernicirea lor.
(5) Organul de conducere sau, dupa caz, reprezentantul desemnat al unei asociatii, societati ori altei entitati fara personalitate juridica, infiintata potrivit legii, va anexa, in copie legalizata, extrasul din actul care atesta dreptul sau de reprezentare in justitie.
Cererea gresit denumita
Art. 147. - Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.
CAPITOLUL II
Citarea si comunicarea actelor de procedura
Obligatia de a cita partile
Art. 148. - (1) Instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, in afara de cazurile in care prin lege se dispune altfel.
(2) Instanta va amana judecarea si va dispune sa se faca citarea ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege, sub sanctiunea nulitatii.
Organe competente si modalitati de comunicare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 149. - (1) Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul.
(2) Comunicarea se face in plic inchis, la care se alatura dovada de inmanare/procesul-verbal si instiintarea prevazute la art. 158. Plicul va purta mentiunea "PENTRU JUSTITIE. A SE INMANA CU PRIORITATE".
(3) Instanta solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.
(4) In cazul in care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis, la care se ataseaza dovada de primire/procesul-verbal si instiintarea prevazute la art. 158.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 53. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) La cererea partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura se va putea face in mod nemijlocit prin executori judecatoresti, care vor fi tinuti sa indeplineasca formalitatile procedurale prevazute in prezentul capitol, sau prin servicii de curierat rapid, in acest din urma caz dispozitiile alin. (4) fiind aplicabile in mod corespunzator.
(6) Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de catre destinatar cu data primirii, numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primirea corespondentei si va fi expediat instantei prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace.
(7) Instanta va verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, va lua masuri de refacere a acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura instiintarea partilor pentru infatisarea la termen.
(8) In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de procedura, precum si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice. Acestea au obligatia de a lua masurile necesare in vederea asigurarii accesului direct al instantelor la bazele de date electronice si sistemele de informare detinute.
___________
Alineatul (8) a fost introdus prin punctul 54. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Locul citarii
Art. 150. - (1) Vor fi citati:
1. statul, prin Ministerul Finantelor Publice sau alte organe anume desemnate in acest scop de lege, la sediul acestora;
2. unitatile administrativ-teritoriale si celelalte persoane juridice de drept public, prin cei insarcinati sa le reprezinte in justitie, la sediul acestora;
3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau, atunci cand este cazul, la sediul dezmembramantului lor;
4. asociatiile, societatile si alte entitati fara personalitate juridica constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia;
5. cei supusi procedurii insolventei, precum si creditorii acestora, la domiciliul sau, dupa caz, sediul acestora; dupa deschiderea procedurii, citarea va fi efectuata potrivit legii speciale;
6. persoanele fizice, la domiciliul lor; in cazul in care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la resedinta cunoscuta ori la locul ales de ele; in lipsa acestora, citarea poate fi facuta la locul cunoscut unde isi desfasoara permanent activitatea curenta;
7. incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu restransa, prin reprezentantii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul acestora, dupa caz; in caz de numire a unui curator special, potrivit art. 57, citarea se va face prin acest curator, la sediul sau profesional;
8. bolnavii internati in unitati sanitare, la administratia acestora;
9. militarii incazarmati, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia;
10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta decat militara, daca nu au domiciliul cunoscut, la capitania portului unde este inregistrata nava;
11. detinutii, la administratia locului de detinere;
12. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare si cetatenii romani trimisi sa lucreze in cadrul personalului organizatiilor internationale, precum si membrii de familie care locuiesc cu ei, cat timp se afla in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe; alti cetateni romani, aflati in strainatate in interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care ii insotesc, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla unitatea care i-a trimis in strainatate;
13. persoanele care se afla in strainatate, altele decat cele prevazute la pct. 12, daca au domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, recipisa de predare a scrisorii la posta romana, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada a indeplinirii procedurii, daca prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel. Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscut/cunoscuta, citarea se face potrivit art. 162. In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat numai acesta din urma;
14. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 162;
15. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special numit de instanta, la domiciliul acestuia.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) pct. 1 si 2, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, unitatile administrativ-teritoriale, precum si celelalte persoane juridice de drept public isi pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de procedura.
Obligatia alegerii locului citarii
Art. 151. - Persoanele care se afla in strainatate, citate potrivit art. 150 alin. (1) pct. 12 si 13, pentru primul termen de judecata, vor fi instiintate prin citatie ca au obligatia de a-si alege un domiciliu in Romania unde urmeaza sa li se faca toate comunicarile privind procesul. In cazul in care acestea nu se conformeaza, comunicarile li se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.
Cuprinsul citatiei
Art. 152. - (1) Citatia va cuprinde:
a) denumirea instantei, sediul ei si, cand este cazul, alt loc decat sediul instantei unde urmeaza sa se desfasoare judecarea procesului;
b) data emiterii citatiei;
c) numarul dosarului;
d) anul, luna, ziua si ora infatisarii;
e) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a celui citat, precum si locul unde se citeaza;
f) calitatea celui citat;
___________
Litera f) a fost modificata prin punctul 55. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
g) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a partii potrivnice si obiectul cererii;
h) indicarea, daca este cazul, a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar datorate de cel citat;
h1) mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, cel citat este considerat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata;
___________
Litera h1) a fost introdusa prin punctul 56. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
i) alte mentiuni prevazute de lege sau stabilite de instanta;
j) stampila instantei si semnatura grefierului.
(2) In citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice date necesare pentru stabilirea adresei celui citat, precum si daca citarea se face cu chemarea la interogatoriu sau daca cel citat este obligat sa prezinte anumite inscrisuri ori daca i se comunica odata cu citatia alte acte de procedura. In cazurile in care intampinarea nu este obligatorie, in citatie se va mentiona obligatia paratului de a-si pregati apararea pentru primul termen de judecata, propunand probele de care intelege sa se foloseasca, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 57. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Cerintele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) si j) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Alegerea locului citarii si al comunicarii altor acte de procedura
Art. 153. - (1) In caz de alegere de domiciliu sau, dupa caz, de sediu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea mentiuni, comunicarea se va face, dupa caz, potrivit art. 150 sau 151.
(2) Partea poate alege ca toate actele de procedura sa ii fie comunicate la casuta postala.
Termenul pentru inmanarea citatiei
Art. 154. - Citatia si celelalte acte de procedura, sub sanctiunea nulitatii, vor fi inmanate partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In cazuri urgente sau atunci cand legea prevede in mod expres, judecatorul poate dispune scurtarea termenului de inmanare a citatiei ori actului de procedura, despre aceasta facandu-se mentiune in citatie sau in actul de procedura
Invocarea si inlaturarea neregularitatilor privind citarea
Art. 155. - (1) Daca partea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, nu a primit citatia sau a primit-o intr-un termen mai scurt decat cel prevazut la art. 154 ori exista o alta cauza de nulitate privind citatia sau procedura de inmanare a acesteia, procesul se amana, la cererea partii interesate.
(2) Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai fi luata in considerare in cazul in care, potrivit alin. (1), nu s-a cerut amanarea procesului, precum si in cazul in care partea lipsa la termenul la care s-a produs neregularitatea nu a invocat-o la termenul urmator producerii ei, daca la acest termen ea a fost prezenta sau legal citata.
(3) In lipsa partii nelegal citate, neregularitatea privind procedura de citare a acesteia poate fi invocata si de celelalte parti ori din oficiu, insa numai la termenul la care ea s-a produs.
Inmanarea facuta personal celui citat
Art. 156. - (1) Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face personal celui citat, la locul citarii stabilit potrivit art. 150 alin. (1) pct. 6.
(2) Inmanarea se poate face oriunde se afla cel citat.
(3) Pentru cei care locuiesc in hotel sau camin, citatia se preda, in lipsa lor, administratorului hotelului ori asezamantului, iar, in lipsa acestuia, portarului ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste.
(4) Pentru cei care se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la unitatea din care fac parte.
(5) Celor care alcatuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale, in lipsa unui domiciliu cunoscut, inmanarea se face la capitania portului unde se gaseste inregistrata nava.
(6) Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
(7) Pentru bolnavii aflati in spitale, sanatorii sau alte asemenea asezaminte de asistenta medicala ori sociala, inmanarea se face la administratia acestora.
Inmanarea facuta altor persoane
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 58. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 157. - (1) Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura in cazurile prevazute la art. 150 alin. (1) pct. 1-5 si pct. 12 sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat, notar public ori executor judecatoresc se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada. In lipsa acestora, inmanarea citatiei sau a actelor de procedura se va face administratorului cladirii, iar, in lipsa, paznicului sau agentului de paza, care va semna procesul-verbal intocmit in acest scop de catre agent, dupa ce acesta din urma a certificat in prealabil identitatea si calitatea sa.
(2) In cazurile prevazute la art. 156 alin. (4)-(7), unitatea unde se afla cel citat ii va inmana de indata acestuia citatia ori, dupa caz, actul de procedura comunicat sub luare de dovada, certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura lui. In acest din urma caz se va proceda potrivit alin. (1). Dovada se va preda agentului ori va fi trimisa direct instantei, daca inmanarea citatiei nu s-a putut face de indata.
___________
Art. 157. - a fost modificat prin punctul 58. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Procedura de comunicare
Art. 158. - (1) Comunicarea citatiei se va face persoanei in drept sa o primeasca, care va semna dovada de inmanare certificata de agentul insarcinat cu inmanarea.
(2) Daca destinatarul primeste citatia, dar refuza sa semneze dovada de inmanare ori, din motive intemeiate, nu o poate semna, agentul va intocmi un proces-verbal in care va arata aceste imprejurari.
(3) Daca destinatarul refuza sa primeasca citatia, agentul o va depune in cutia postala. In lipsa cutiei postale, va afisa pe usa locuintei destinatarului o instiintare care trebuie sa cuprinda:
a) anul, luna, ziua si ora cand depunerea sau, dupa caz, afisarea a fost facuta;
b) numele si prenumele celui care a facut depunerea sau, dupa caz, afisarea si functia acestuia;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta, respectiv sediul celui instiintat;
d) numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea instantei pe rolul careia se afla dosarul, cu indicarea sediului acesteia;
e) aratarea actelor de procedura despre a caror comunicare este vorba;
f) mentiunea ca dupa o zi, dar nu mai tarziu de 7 zile de la afisarea instiintarii ori, cand exista urgenta, nu mai tarziu de 3 zile, destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul instantei de judecata pentru a i se comunica citatia. Cand domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul acestuia nu se afla in localitatea unde instanta de judecata isi are sediul, instiintarea va cuprinde mentiunea ca pentru a i se comunica citatia destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul primariei in a carei raza teritoriala locuieste sau isi are sediul;
___________
Litera f) a fost modificata prin punctul 59. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
g) mentiunea ca, in cazul in care, fara motive temeinice, destinatarul nu se prezinta pentru comunicarea citatiei in interiorul termenului de 7 zile sau, dupa caz, al termenului de 3 zile prevazut la lit. f), citatia se considera comunicata la implinirea acestui termen;
h) semnatura celui care a depus sau afisat instiintarea.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 59. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Mentiunile de la alin. (3) lit. c)-g) se completeaza de catre grefa instantei. Termenele prevazute la alin. (3) lit. f) si g) se calculeaza zi cu zi.
(5) Despre imprejurarile aratate la alin. (3) agentul va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde mentiunile aratate la art. 159, acesta facand dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.
(6) Daca destinatarul nu este gasit la domiciliu ori resedinta sau, dupa caz, sediu, agentul ii va inmana citatia unei persoane majore din familie sau, in lipsa, oricarei alte persoane majore care locuieste cu destinatarul ori care, in mod obisnuit, ii primeste corespondenta.
(7) Cand destinatarul locuieste intr-un hotel sau intr-o cladire compusa din mai multe apartamente si nu este gasit la aceasta locuinta a sa, agentul ii va comunica citatia administratorului, portarului sau celui care, in mod obisnuit, il inlocuieste. In aceste cazuri, persoana care primeste citatia va semna dovada de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind un proces-verbal cu privire la aceste imprejurari. Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(8) In cazul in care lipsesc persoanele prevazute la alin. (6) si (7), precum si atunci cand acestea, desi prezente, refuza sa primeasca actul, sunt aplicabile dispozitiile alin. (3)-(5).
(9) In cazurile prevazute la alin. (3) si (8), agentul are obligatia ca, in termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau afisarea instiintarii, sa depuna citatia, precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5), la sediul instantei de judecata care a emis citatia ori, dupa caz, la cel al primariei in raza careia destinatarul locuieste sau isi are sediul, urmand ca acestea sa comunice citatia.
(10) Cand partii sau reprezentantului ei i s-a inmanat citatia de catre functionarul anume desemnat in cadrul primariei, acesta are obligatia ca, in termen de cel mult 24 de ore de la inmanare, sa inainteze instantei de judecata dovada de inmanare prevazuta la alin. (1), precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5).
(11) Cand termenul prevazut la alin. (3) lit. f) s-a implinit fara ca partea sau un reprezentant al ei sa se prezinte la primarie pentru a i se inmana citatia, functionarul anume insarcinat din cadrul primariei va inainta instantei de judecata, de indata, citatia ce trebuia comunicata, precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5).
(12) Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
Cuprinsul dovezii de inmanare si al procesului-verbal
Art. 159. - (1) Dovada de inmanare a citatiei sau a altui act de procedura ori, dupa caz, procesul-verbal va cuprinde:
a) anul, luna, ziua si ora cand dovada a fost luata sau procesul-verbal a fost intocmit;
b) numele, prenumele si functia agentului, precum si, daca este cazul, ale functionarului de la primarie;
c) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, si domiciliul ori sediul destinatarului, cu aratarea numarului etajului, apartamentului sau camerei, daca cel citat locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje ori apartamente sau in hotel, precum si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, depus in cutia postala ori afisat pe usa locuintei. Daca actul de procedura a fost inmanat in alt loc, se va face mentiune despre aceasta;
d) numele, prenumele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea, in cazul in care actul de procedura a fost inmanat altei persoane decat destinatarului;
e) denumirea instantei de la care emana citatia ori alt act de procedura si numarul dosarului;
f) semnatura celui care a primit citatia sau alt act de procedura, precum si semnatura agentului sau, dupa caz, functionarului de la primarie care o certifica, iar in cazul in care se intocmeste proces-verbal, semnatura agentului, respectiv a functionarului primariei.
(2) Procesul-verbal va cuprinde, de asemenea, si aratarea motivelor pentru care a fost intocmit.
(3) Cerintele de la alin. (1) lit. a), c) d), e) si f) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
(4) Mentiunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a intocmit nu pot fi combatute decat prin procedura inscrierii in fals.
Data indeplinirii procedurii
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 60. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 160. - Procedura se socoteste indeplinita:
1. la data semnarii dovezii de inmanare ori, dupa caz, a incheierii procesului-verbal prevazut la art. 159, indiferent daca partea a primit sau nu citatia ori alt act de procedura personal;
2. in cazul citarii ori comunicarii altui act de procedura efectuate prin posta sau curierat rapid, potrivit art. 149 alin. (4) si (5), procedura se socoteste indeplinita la data semnarii de catre parte a confirmarii de primire ori a consemnarii, potrivit art. 158, de catre functionarul postal sau de catre curier a refuzului acesteia de a primi corespondenta;
3. in cazul citarii sau comunicarii altui act de procedura efectuate potrivit art. 149 alin. (6), procedura se socoteste indeplinita la data aratata pe copia imprimata a confirmarii expedierii, certificata de grefierul care a facut transmisiunea.
___________
Art. 160. - a fost modificat prin punctul 60. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Imposibilitatea de a comunica actul de procedura
Art. 161. - Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de neintrebuintat ori destinatarul actului nu mai locuieste in imobilul respectiv sau atunci cand comunicarea nu poate fi facuta din alte motive asemanatoare, agentul va raporta cazul grefei instantei spre a instiinta din timp partea care a cerut comunicarea despre aceasta imprejurare si a-i pune in vedere sa faca demersuri pentru a obtine noua adresa unde urmeaza a se face comunicarea.
Citarea prin publicitate
Art. 162. - (1) Cand reclamantul invedereaza, motivat, ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a reusit sa afle domiciliul paratului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanta va putea incuviinta citarea acestuia prin publicitate.
(2) Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, pe portalul instantei de judecata competente si la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. In cazurile in care apreciaza ca este necesar, instanta va dispune si publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar central de larga raspandire.
(3) Odata cu incuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator dintre avocatii baroului, potrivit art. 57, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor paratului.
(4) Procedura se socoteste indeplinita in a 15-a zi de la publicarea citatiei, potrivit dispozitiilor alin. (2).
(5) Daca cel citat se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi sanctionat potrivit dispozitiilor art. 182 alin. (1) pct. 1 lit. c).
Afisarea
Art. 163. - Cand legea sau instanta dispune ca citarea partilor sau comunicarea anumitor acte de procedura sa se faca prin afisare, aceasta afisare se va face la instanta de catre grefier, iar in afara instantei, de agentii insarcinati cu comunicarea actelor de procedura, incheindu-se un proces-verbal, potrivit art. 159, ce se va depune la dosar.
Comunicarea intre avocati sau consilieri juridici
Art. 164. - Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile ori alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste cererea va atesta primirea pe insusi exemplarul care urmeaza a fi depus la instanta sau, dupa caz, prin orice alte mijloace care asigura indeplinirea acestei proceduri.
Comunicarea in instanta
Art. 165. - (1) Partea prezenta in instanta personal, prin avocat sau prin alt reprezentant este obligata sa primeasca actele de procedura si orice inscris folosit in proces, care i se comunica in sedinta. Daca se refuza primirea, actele si inscrisurile se considera comunicate prin depunerea lor la dosar, de unde, la cerere, partea le poate primi sub semnatura.
(2) Partea are dreptul sa ridice si intre termene, sub semnatura, actele de procedura si inscrisurile prevazute la alin. (1).
Zilele de comunicare
Art. 166. - Cand comunicarea actelor de procedura se face prin agenti procedurali, ei nu vor putea instrumenta decat in zilele lucratoare intre orele 7,00-20,00, iar in cazuri urgente, si in zilele nelucratoare sau de sarbatori legale, dar numai cu incuviintarea presedintelui instantei.
Schimbarea locului citarii
Art. 167. - Daca in cursul procesului una dintre parti si-a schimbat locul unde a fost citata, ea este obligata sa incunostinteze instanta, indicand locul unde va fi citata la termenele urmatoare, precum si partea adversa prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar odata cu cererea prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea locului citarii. In cazul in care partea nu face aceasta incunostintare, procedura de citare pentru aceeasi instanta este valabil indeplinita la vechiul loc de citare.
Comunicarea catre alti participanti
Art. 168. - Citarea martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor ori a altor participanti in proces, precum si, cand este cazul, comunicarea actelor de procedura adresate acestora sunt supuse dispozitiilor prezentului capitol, care se aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL III
Nulitatea actelor de procedura
Notiune si clasificare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 169. - (1) Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma.
(2) Nulitatea este absoluta atunci cand cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes public.
(3) Nulitatea este relativa in cazul in care cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes privat.
Nulitatea conditionata
Art. 170. - (1) Actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia.
(2) In cazul nulitatilor expres prevazute de lege, vatamarea este prezumata, partea interesata putand face dovada contrara.
Nulitatea neconditionata
Art. 171. - Nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari in cazul incalcarii dispozitiilor legale referitoare la:
1. capacitatea procesuala;
2. reprezentarea procesuala;
3. competenta instantei;
4. compunerea sau constituirea instantei;
5. publicitatea sedintei de judecata;
6. alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel.
Indreptarea neregularitatilor actului de procedura
Art. 172. - (1) Ori de cate ori este posibila inlaturarea vatamarii fara anularea actului, judecatorul va dispune indreptarea neregularitatilor actului de procedura.
(2) Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperita daca a intervenit decaderea ori o alta sanctiune procedurala sau daca se produce ori subzista o vatamare.
(3) Actul de procedura nu va fi anulat daca pana la momentul pronuntarii asupra exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia.
Invocarea nulitatii
Art. 173. - (1) Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, daca legea nu prevede altfel.
(2) Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca neregularitatea nu a fost cauzata prin propria fapta.
(3) Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa trebuie invocata:
a) pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata;
b) pentru neregularitatile savarsite in cursul judecatii, la termenul la care s-a savarsit neregularitatea sau, daca partea nu este prezenta, la termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond.
(4) Partea interesata poate renunta, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativa.
(5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedura deja efectuate trebuie invocate deodata, sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca.
Efectele nulitatii
Art. 174. - (1) Actul de procedura nul sau anulabil este desfiintat, in tot sau in parte, de la data indeplinirii lui.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 61. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Daca este cazul, instanta dispune refacerea actului de procedura, cu respectarea tuturor conditiilor de validitate.
(3) Desfiintarea unui act de procedura atrage si desfiintarea actelor de procedura urmatoare, daca acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
(4) Nulitatea unui act de procedura nu impiedica faptul ca acesta sa produca alte efecte juridice decat cele care decurg din natura lui proprie.
TITLUL V
Termenele procedurale
Stabilirea termenelor
Art. 175. - (1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanta si reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de procedura sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura.
(2) In cazurile prevazute de lege, termenul este reprezentat de data la care se indeplineste un anumit act de procedura.
(3) In cazurile in care legea nu stabileste ea insasi termenele pentru indeplinirea unor acte de procedura, fixarea lor se face de instanta. La fixarea termenului, aceasta va tine seama si de natura urgenta a procesului.
Calculul termenelor
Art. 176. - (1) Termenele, in afara de cazul in care legea dispune altfel, se calculeaza dupa cum urmeaza:
1. cand termenul se socoteste pe ore, acesta incepe sa curga de la ora zero a zilei urmatoare;
2. cand termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste;
3. cand termenul se socoteste pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an. Daca ultima luna nu are zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni.
(2) Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza.
Implinirea termenului
Art. 177. - (1) Termenul care se socoteste pe zile, saptamani, luni sau ani se implineste la ora 24,00 a ultimei zile in care se poate indeplini actul de procedura.
(2) Cu toate acestea, daca este vorba de un act ce trebuie depus la instanta sau intr-un alt loc, termenul se va implini la ora la care activitatea inceteaza in acel loc in mod legal, dispozitiile art. 178 fiind aplicabile.
Actele depuse la posta, servicii specializate de curierat, unitati militare sau locuri de detinere
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 62. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 178. - (1) Actul de procedura depus inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi facut in termen.
(2) Actul depus de partea interesata inauntrul termenului prevazut de lege la unitatea militara ori la administratia locului de detinere unde se afla aceasta parte este, de asemenea, considerat ca facut in termen.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), recipisa oficiului postal, precum si inregistrarea ori atestarea facuta, dupa caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militara sau de administratia locului de detinere, pe actul depus, servesc ca dovada a datei depunerii actului de catre partea interesata.
___________
Art. 178. - a fost modificat prin punctul 62. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Curgerea termenului. Prelungirea acestuia
Art. 179. - (1) Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel.
(2) Se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta a primit sub semnatura copie de pe act, precum si in cazul in care ea a cerut comunicarea actului unei alte parti.
(3) Termenul procedural nu incepe sa curga, iar daca a inceput sa curga mai inainte, se intrerupe fata de cel lipsit de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, cat timp nu a fost desemnata o persoana care, dupa caz, sa il reprezinte sau sa il asiste.
(4) Termenul procedural se intrerupe si un nou termen incepe sa curga de la data noii comunicari in urmatoarele cazuri:
1. cand a intervenit moartea uneia dintre parti; in acest caz, se face din nou o singura comunicare la ultimul domiciliu al partii decedate, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor;
2. cand a intervenit moartea reprezentantului partii; in acest caz, se face din nou o singura comunicare partii.
Nerespectarea termenului. Sanctiuni
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 180. - (1) Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate.
(2) In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen, actul facut inaintea implinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Repunerea in termen
Art. 181. - (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate.
(2) In acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile de la incetarea impiedicarii, cerand totodata repunerea sa in termen. In cazul exercitarii cailor de atac, aceasta durata este aceeasi cu cea prevazuta pentru exercitarea caii de atac.
(3) Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de instanta competenta sa solutioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat in termen.
TITLUL VI
Amenzi judiciare si despagubiri
Incalcarea obligatiilor privind desfasurarea procesului. Sanctiuni
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 182. - (1) Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:
1. cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei:
a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri principale, accesorii, aditionale sau incidentale, precum si pentru exercitarea unei cai de atac, vadit netemeinice;
b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;
c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;
d) obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea a unor masuri asiguratorii prin care paratul a fost pagubit;
e) contestarea, cu rea-credinta, de catre autorul ei a scrierii sau semnaturii unui inscris ori a autenticitatii unei inregistrari audio sau video;
f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat, potrivit legii;
___________
Litera f) a fost introdusa prin punctul 63. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. cu amenda judiciara de la 50 lei la 700 lei:
a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie cand este prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta este minor;
b) neaducerea, la termenul fixat de instanta, a martorului incuviintat, de catre partea care, din motive imputabile, nu si-a indeplinit aceasta obligatie;
c) neprezentarea avocatului, care nu si-a asigurat substituirea sa de catre un alt avocat, a reprezentantului sau a celui care asista partea ori nerespectarea de catre acestia a indatoririlor stabilite de lege sau de catre instanta, daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului;
d) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in mod nejustificat la termenul fixat ori refuzul de a da lamuririle cerute;
e) neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii;
f) neprezentarea unui inscris sau a unui bun de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest scop de instanta;
g) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica, din motive imputabile ei, la cererea instantei si la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din actele si evidentele ei;
h) cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura;
i) impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a atributiilor ce revin judecatorilor, expertilor desemnati de instanta in conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai instantei.
(2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se refera alin. (1) pct. 2, daca motive temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire obligatiile ce le revin.
Alte cazuri de sanctionare
Art. 183. - (1) Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a masurilor luate de catre instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei.
(2) Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea normala a executarii silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei.
Despagubiri pentru amanarea procesului
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 184. - Cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau a executarii silite, prin una dintre faptele prevazute la art. 182 sau 183, la cererea partii interesate, va putea fi obligat de catre instanta de judecata ori, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare la plata unei despagubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amanare.
Stabilirea amenzii si despagubirii
Art. 185. - Abaterea savarsita, amenda si despagubirea se stabilesc de catre instanta in fata careia s-a savarsit fapta sau, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare, prin incheiere executorie, care se comunica celui obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia. Atunci cand fapta consta in formularea unei cereri cu rea-credinta, amenda si despagubirea pot fi stabilite fie de instanta in fata careia cererea a fost formulata, fie de catre instanta care a solutionat-o, atunci cand acestea sunt diferite.
Cererea de reexaminare
Art. 186. - (1) Impotriva incheierii prevazute la art. 185, cel obligat la amenda sau despagubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acesteia.
(2) Cererea se face in termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii.
(3) In toate cazurile, cererea se solutioneaza, cu citarea partilor, prin incheiere, data in camera de consiliu, de catre un alt complet decat cel care a stabilit amenda sau despagubirea.
(4) Incheierea prevazuta la alin. (3) este definitiva.
CARTEA a II-a
Procedura contencioasa
TITLUL I
Procedura in fata primei instante
CAPITOLUL I
Sesizarea instantei de judecata
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Dreptul de a sesiza instanta
Art. 187. - (1) Pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, orice persoana se poate adresa justitiei prin sesizarea instantei competente cu o cerere de chemare in judecata. In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei poate fi facuta si de alte persoane sau organe.
(11) Procesul incepe prin inregistrarea cererii la instanta, in conditiile legii.
___________
Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 64. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Cel care formuleaza cererea de chemare in judecata se numeste reclamant, iar cel chemat in judecata se numeste parat.
Procedura prealabila
Art. 188. - (1) Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
(2) Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
(3) La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil. In acest caz, neindeplinirea procedurii prealabile va fi invocata de catre instanta, din oficiu, sau de catre parat.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 65. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
SECTIUNEA a 2-a
Cererea de chemare in judecata
Cuprinsul cererii de chemare in judecata
Art. 189. - Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozitiile art. 143 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 66. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 143 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 146, se va alatura cererii;
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 66. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 102. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;
d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 145. Cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor, dispozitiile art. 143 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;
___________
Litera e) a fost modificata prin punctul 66. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
f) semnatura.
Numarul de exemplare
Art. 190. - Cererea de chemare in judecata se va face in numarul de exemplare stabilit la art. 144 alin. (1).
Nulitatea cererii
Art. 191. - (1) Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea oricareia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnatura partii sau a reprezentantului acesteia este nula. Dispozitiile art. 195 sunt aplicabile.
(2) Cu toate acestea, lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii in fata primei instante. Daca se invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste la acel termen va trebui sa semneze cererea cel mai tarziu la primul termen urmator, fiind instiintat in acest sens prin citatie. In cazul in care reclamantul este prezent in instanta, acesta va semna chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea.
(3) Orice alta neregularitate in legatura cu semnarea cererii de chemare in judecata va fi indreptata de reclamant in conditiile prevazute la alin. (2).
Timbrarea cererii
Art. 192. - In cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in conditiile legii.
Cumulul de cereri
Art. 193. - Prin aceeasi cerere de chemare in judecata, reclamantul poate formula mai multe capete principale de cerere impotriva aceleiasi persoane, in conditiile art. 97 alin. (2).
Inregistrarea cererii
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 67. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 194. - (1) Cererea de chemare in judecata, depusa personal sau prin reprezentant, sosita prin posta, curier, fax sau scanata si transmisa prin posta electronica ori prin inscris in forma electronica, se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare.
(2) Dupa inregistrare, cererea si inscrisurile care o insotesc, la care sunt atasate, cand este cazul, dovezile privind modul in care acestea au fost transmise catre instanta, se predau presedintelui instantei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de indata masuri in vederea stabilirii in mod aleatoriu a completului de judecata, potrivit legii.
___________
Art. 194. - a fost modificat prin punctul 67. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Verificarea cererii si regularizarea acesteia
Art. 195. - (1) Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele prevazute la art. 189-192.
(2) Cand cererea nu indeplineste aceste cerinte, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. Se excepteaza de la aceasta sanctiune obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz in care sunt aplicabile dispozitiile art. 197 alin. (3).
(3) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. (2), prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
(4) Impotriva incheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand motivat sa se revina asupra masurii anularii.
(5) Cererea de reexaminare se face in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii.
(6) Cererea se solutioneaza prin incheiere definitiva data in camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra masurii anularii daca aceasta a fost dispusa eronat sau daca neregularitatile au fost inlaturate in termenul acordat potrivit alin. (2).
(7) In caz de admitere, cauza se retrimite completului initial investit.
Fixarea primului termen de judecata
Art. 196. - (1) Judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in vedere ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 160.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 68. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Intampinarea se comunica de indata reclamantului, care este obligat sa depuna raspuns la intampinare in termen de 10 zile de la comunicare. Paratul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare de la dosarul cauzei.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 68. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) In cazul in care paratul nu a depus intampinare in termenul prevazut la alin. (1) sau, dupa caz, reclamantul nu a comunicat raspuns la intampinare in termenul prevazut la alin. (2), la data expirarii termenului corespunzator, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 68. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) In procesele urgente, termenele prevazute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecator in functie de circumstantele cauzei.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 68. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(6) In cazul in care paratul domiciliaza in strainatate, judecatorul va fixa un termen mai indelungat, rezonabil, in raport cu imprejurarile cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozitiilor art. 151.
___________
Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 68. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Reprezentarea judiciara a partilor in caz de coparticipare procesuala
Art. 197. - (1) In procesele in care, in conditiile art. 58, sunt mai multi reclamanti sau parati, judecatorul, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a se asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune, prin rezolutie, reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedura numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.
(2) Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice ori persoane juridice, cu respectarea dispozitiilor privind reprezentarea judiciara.
(3) Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti in termenul prevazut la art. 195 alin. (2), iar de catre parati, odata cu intampinarea. Daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, judecatorul va numi, prin incheiere, un curator special, in conditiile art. 57 alin. (3), care va asigura reprezentarea reclamantilor sau, dupa caz, a paratilor si caruia i se vor comunica actele de procedura. Masura numirii curatorului se comunica partilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia.
Masuri pentru pregatirea judecatii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 198. - (1) Judecatorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecata, daca s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii.
(2) In conditiile legii, se vor putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea probelor.
Modificarea cererii de chemare in judecata
Art. 199. - (1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand:
1. se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
3. se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului;
4. se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila.
(3) Modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 69. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
SECTIUNEA a 3-a
Intampinarea
Scopul si cuprinsul intampinarii
Art. 200. - (1) Intampinarea este actul de procedura prin care paratul se apara, in fapt si in drept, fata de cererea de chemare in judecata.
(2) Intampinarea va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, daca reclamantul nu le-a mentionat in cererea de chemare in judecata. Dispozitiile art. 143 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Daca paratul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 70. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
b) exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului;
c) raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii;
d) dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere, dispozitiile art. 189 lit. e) fiind aplicabile in mod corespunzator;
e) semnatura.
Comunicarea intampinarii
Art. 201. - (1) Intampinarea se comunica reclamantului, daca legea nu prevede altfel.
(2) La intampinare se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, precum si un rand de copii pentru instanta. Dispozitiile art. 144 alin. (1), (3) si (4) si ale art. 145 sunt aplicabile.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 71. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Intampinarea comuna
Art. 202. - Cand sunt mai multi parati, acestia pot raspunde impreuna, toti sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.
Sanctiunea nedepunerii intampinarii
Art. 203. - (1) Intampinarea este obligatorie, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.
(2) Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel.
SECTIUNEA a 4-a
Cererea reconventionala
Notiune si conditii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 204. - (1) Daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de aceasta, poate sa formuleze cerere reconventionala.
(2) In cazul in care pretentiile formulate prin cerere reconventionala privesc si alte persoane decat reclamantul, acestea vor putea fi chemate in judecata ca parati.
(3) Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
(4) Cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
(5) Cererea reconventionala se comunica reclamantului si, dupa caz, persoanelor prevazute la alin. (2) pentru a formula intampinare. Dispozitiile art. 196 se aplica in mod corespunzator.
(6) Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului in acest scop, dispozitiile alin. (5) fiind aplicabile.
(7) Reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la cererea reconventionala a paratului initial.
Disjungerea cererii reconventionale
Art. 205. - (1) Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.
(2) Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta poate dispune judecarea separata a cererii reconventionale. Cu toate acestea, disjungerea nu poate fi dispusa in cazurile anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor cereri se impune pentru solutionarea unitara a procesului.
CAPITOLUL II
Judecata
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Scopul judecarii procesului
Art. 206. - Completul de judecata, constituit potrivit legii, efectueaza activitatea de cercetare si dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor si garantiilor procesuale, in vederea solutionarii legale si temeinice a acestuia.
Locul judecarii procesului
Art. 207. - Judecarea procesului are loc la sediul instantei, daca prin lege nu se dispune altfel.
Desfasurarea procesului fara prezenta publicului
Art. 208. - (1) In fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel.
(2) De asemenea, in cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a partilor ori intereselor justitiei, dupa caz, instanta, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), au acces in camera de consiliu ori in sala de sedinta partile, reprezentantii lor, cei care ii asista pe minori, aparatorii partilor, martorii, expertii, traducatorii, interpretii, precum si alte persoane carora instanta, pentru motive temeinice, le admite sa asiste la proces.
Continuitatea instantei
Art. 209. - (1) Membrii completului care judeca procesul trebuie sa ramana aceiasi in tot cursul judecatii.
(2) In cazurile in care, pentru motive temeinice, un judecator este impiedicat sa participe la solutionarea cauzei, acesta va fi inlocuit in conditiile legii.
(3) Daca inlocuirea prevazuta la alin. (2) a avut loc dupa ce s-a dat cuvantul in fond partilor, cauza se repune pe rol.
Ordinea judecarii proceselor
Art. 210. - (1) Pentru fiecare sedinta de judecata se va intocmi o lista cu procesele ce se dezbat in acea zi, care va fi afisata pe portalul instantei si la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea acesteia. Lista va cuprinde si intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor. Dispozitiile art. 215 sunt aplicabile.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 72. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Procesele declarate urgente, cele ramase in divergenta si cele care au primit termen in continuare se vor dezbate inaintea celorlalte.
(3) Procesele in care partea sau partile sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv consilier juridic se vor dezbate cu prioritate.
(4) La cererea partii interesate, pentru motive temeinice, judecatorul poate schimba ordinea de pe lista.
Atributiile presedintelui completului de judecata
Art. 211. - (1) Presedintele completului conduce sedinta de judecata. El deschide, suspenda si ridica sedinta.
(2) Presedintele da cuvantul mai intai reclamantului, apoi paratului, precum si celorlalte parti din proces, in functie de pozitia lor procesuala. Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urma, in afara de cazul cand a pornit actiunea. Altor persoane sau organe care participa la proces li se va da cuvantul in limita drepturilor pe care le au in proces.
(3) In cazul in care este necesar, presedintele poate da cuvantul partilor si celorlalti participanti, in aceeasi ordine, de mai multe ori.
(4) Presedintele poate sa limiteze in timp interventia fiecarei parti. In acest caz, el trebuie sa puna in vedere partii, inainte de a-i da cuvantul, timpul pe care il are la dispozitie.
(5) Judecatorii sau partile pot pune intrebari celorlalti participanti la proces numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct. Ordinea in care se pun intrebarile se stabileste de catre presedinte.
Politia sedintei de judecata
Art. 212. - (1) Presedintele completului de judecata exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si a bunei-cuviinte, precum si a solemnitatii sedintei de judecata.
(2) Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele le poate cere celor care ar veni mai tarziu sau care depasesc numarul locurilor existente sa paraseasca sala.
(3) Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, cu exceptia cazului in care le poarta in exercitarea serviciului pe care il indeplineste in fata instantei.
(4) Persoanele care iau parte la sedinta sunt obligate sa aiba o purtare si o tinuta cuviincioase.
(5) Cei care se adreseaza instantei in sedinta publica trebuie sa stea in picioare, insa presedintele poate incuviinta, atunci cand apreciaza ca este necesar, exceptii de la aceasta indatorire.
(6) Presedintele atrage atentia partii sau oricarei alte persoane care tulbura sedinta ori nesocoteste masurile luate sa respecte ordinea si buna-cuviinta, iar in caz de nevoie dispune indepartarea ei.
(7) Pot fi, de asemenea, indepartati din sala minorii, precum si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.
(8) Daca inainte de inchiderea dezbaterilor una dintre parti a fost indepartata din sala, aceasta va fi chemata in sala pentru a i se pune in vedere actele esentiale efectuate in lipsa ei. Aceste dispozitii nu se aplica in cazul in care partea indepartata este asistata de un aparator care a ramas in sala.
(9) Cand cel care tulbura linistea sedintei este insusi aparatorul partii, presedintele il va chema la ordine si, daca, din cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai este cu putinta, procesul se va amana, aplicandu-se amenda judiciara prevazuta la art. 182 alin. (1) pct. 2, iar cheltuielile ocazionate de amanare vor fi trecute in sarcina sa, prin incheiere executorie, dispozitiile art. 186 fiind aplicabile.
Infractiuni de audienta
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 213. - (1) Daca in cursul sedintei se savarseste o infractiune, presedintele o constata si il identifica pe faptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului.
(2) Instanta poate, in conditiile legii penale, sa dispuna si retinerea faptuitorului.
Verificari privind prezentarea partilor
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 214. - (1) Instanta verifica identitatea partilor, iar daca ele sunt reprezentate ori asistate, verifica si imputernicirea sau calitatea celor care le reprezinta ori le asista.
(2) In cazul in care partile nu raspund la apel, instanta va verifica daca procedura de citare a fost indeplinita si, dupa caz, va proceda, in conditiile legii, la amanarea, suspendarea ori la judecarea procesului.
Amanarea cauzei cand nu este in stare de judecata
Art. 215. - Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Cand completul de judecata este alcatuit din mai multi judecatori, aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.
Amanarea judecatii prin invoiala partilor
Art. 216. - (1) Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul procesului.
(2) Dupa o asemenea amanare, daca partile nu staruiesc in judecata, aceasta va fi suspendata si cauza va fi repusa pe rol numai dupa plata taxelor de timbru, potrivit legii.
(3) Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de parti pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.
Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare
Art. 217. - (1) Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare poate fi dispusa, la cererea partii interesate, numai in mod exceptional, pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei.
(2) Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
Judecarea cauzei in lipsa partii legal citate
Art. 218. - (1) Lipsa partii legal citate nu poate impiedica judecarea cauzei, daca legea nu dispune altfel.
(2) Daca la orice termen fixat pentru judecata se infatiseaza numai una dintre parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii prezente, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, examinand si exceptiile si apararile partii care lipseste.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul in care lipsesc ambele parti, desi au fost legal citate, daca cel putin una dintre ele a cerut in scris judecarea cauzei in lipsa.
Discutarea cererilor si exceptiilor
Art. 219. - Instanta este obligata, in orice proces, sa puna in discutia partilor toate cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu.
Folosirea traducatorului si interpretului
Art. 220. - (1) Cand una dintre parti sau dintre persoanele care urmeaza sa fie ascultate nu cunoaste limba romana, instanta va folosi un traducator autorizat. Daca partile sunt de acord, judecatorul sau grefierul poate face oficiul de traducator. In situatia in care nu poate fi asigurata prezenta unui traducator autorizat, se vor aplica prevederile art. 145 alin. (4).
(2) In cazul in care una dintre persoanele prevazute la alin. (1) este muta, surda sau surdo-muta ori, din orice alta cauza, nu se poate exprima, comunicarea cu ea se va face in scris, iar daca nu poate citi sau scrie, se va folosi un interpret.
(3) Dispozitiile privitoare la experti se aplica in mod corespunzator si traducatorilor si interpretilor.
Ascultarea minorilor
Art. 221. - In cazul in care, potrivit legii, urmeaza sa fie ascultat un minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Tinand seama de imprejurarile procesului, instanta hotaraste daca parintii, tutorele sau alte persoane vor fi de fata la ascultarea minorului.
Prezenta personala a partilor in vederea solutionarii amiabile a litigiului
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 73. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 222. - (1) In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii. In acest scop, el va solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 236 alin. (3) sunt aplicabile.
(2) In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Cand considera necesar, tinand seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti.
(3) In cazul in care judecatorul recomanda medierea, partile se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere. Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.
(4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile in cazul in care partile au incercat solutionarea litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii.
(5) Daca, in conditiile alin. (1) sau (2), partile se impaca, judecatorul va constata invoiala lor in cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 434 sunt aplicabile.
___________
Art. 222. - a fost modificat prin punctul 73. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Imposibilitatea si refuzul de a semna
Art. 223. - Cand cel obligat sa semneze un act de procedura nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiunea corespunzatoare in acel act, sub semnatura presedintelui si a grefierului.
Termen in cunostinta
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 224. - (1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, personal sau printr-un reprezentant legal ori conventional, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, considerandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii careia, personal ori prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 74. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica:
1. in cazul reluarii judecatii, dupa ce a fost suspendata;
2. in cazul cand procesul se repune pe rol;
3. cand partea este chemata la interogatoriu, in afara de cazul in care a fost prezenta la incuviintarea lui, cand s-a stabilit si termenul pentru luarea acestuia;
4. cand, pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea sa fie citata la fiecare termen;
5. in cazul in care instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pentru rejudecarea fondului procesului dupa anularea hotararii primei instante sau dupa casarea cu retinere.
(3) Militarii incazarmati sunt citati la fiecare termen.
(4) Detinutii sunt citati, de asemenea, la fiecare termen.
Preschimbarea termenului
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 75. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 225. - Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti. Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen fixat. Dispozitiile art. 236 alin. (3) sunt aplicabile.
___________
Art. 225. - a fost modificat prin punctul 75. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Notele de sedinta. Inregistrarea sedintei
Art. 226. - (1) Grefierul care participa la sedinta este obligat sa ia note in legatura cu desfasurarea procesului, care vor fi vizate de catre presedinte. Partile pot cere citirea notelor si, daca este cazul, corectarea lor.
(2) Instanta va inregistra sedintele de judecata. Inregistrarea va putea fi ulterior transcrisa la cererea partii interesate, in conditiile legii. Transcrierile inregistrarilor vor fi semnate de presedinte si de grefier si vor avea puterea doveditoare a incheierilor de sedinta.
Redactarea incheierii de sedinta
Art. 227. - (1) Pe baza notelor de sedinta, iar daca este cazul si a inregistrarilor efectuate, grefierul redacteaza incheierea de sedinta.
(2) Incheierea se redacteaza de grefier in cel mult 3 zile de la data sedintei de judecata.
Cuprinsul incheierii de sedinta
Art. 228. - (1) Pentru fiecare sedinta a instantei se intocmeste o incheiere care va cuprinde urmatoarele:
a) denumirea instantei si numarul dosarului;
b) data sedintei de judecata;
c) numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata, precum si numele si prenumele grefierului;
d) numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea partilor, numele si prenumele persoanelor care le reprezinta sau le asista, ale aparatorilor si celorlalte persoane chemate la proces, cu aratarea calitatii lor, precum si daca au fost prezente ori au lipsit;
e) numele, prenumele procurorului si parchetul de care apartine, daca a participat la sedinta;
f) daca procedura de citare a fost legal indeplinita;
g) obiectul procesului;
h) probele care au fost administrate;
i) cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor partilor, precum si a concluziilor procurorului, daca acesta a participat la sedinta;
j) solutia data si masurile luate de instanta, cu aratarea motivelor, in fapt si in drept;
k) calea de atac si termenul de exercitare a acesteia, atunci cand, potrivit legii, incheierea poate fi atacata separat;
l) daca judecarea a avut loc in sedinta publica, fara prezenta publicului ori in camera de consiliu;
m) semnatura membrilor completului si a grefierului.
(2) Incheierea trebuie sa arate cum s-a desfasurat sedinta, cuprinzand, daca este cazul, mentiuni despre ceea ce s-a consemnat in procese-verbale separate.
(3) In cazul in care hotararea se pronunta in ziua in care au avut loc dezbaterile, nu se intocmeste incheierea de sedinta, mentiunile prevazute la alin. (1) si (2) facandu-se in partea introductiva a hotararii.
Reguli aplicabile
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 229. - (1) Dispozitiile privitoare la deliberare, opinie separata, precum si orice alte dispozitii referitoare la hotararile prin care instanta se dezinvesteste de judecarea fondului cererii se aplica in mod corespunzator si incheierilor.
(2) In cazul in care incheierile pronuntate de instanta pe parcursul judecatii sunt supuse apelului sau, dupa caz, recursului separat de hotararea de fond, dosarul se inainteaza instantei superioare in copie certificata de grefa instantei a carei incheiere se ataca.
(3) In cazul in care se declara apel sau, dupa caz, recurs impotriva unei incheieri cu privire la care exista o chestiune litigioasa asupra admisibilitatii atacarii pe cale separata a incheierii, cererea de exercitare a caii de atac se inainteaza instantei superioare impreuna cu o copie de pe incheierea atacata, certificata de grefa instantei. Daca instanta de control judiciar constata admisibilitatea caii de atac, va cere instantei care a pronuntat incheierea atacata sa inainteze dosarul cauzei, in conditiile alin. (2).
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 76. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Incheieri preparatorii si interlocutorii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 230. - Instanta nu este legata de incheierile premergatoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt incheieri interlocutorii acelea prin care, fara a se hotari in totul asupra procesului, se solutioneaza exceptii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
Domeniu de aplicare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 231. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica atat la cercetarea procesului, cat si la dezbaterea in fond a cauzei.
SECTIUNEA a 2-a
Cercetarea procesului
SUBSECTIUNEA 1
Dispozitii comune
Scopul si continutul cercetarii procesului
Art. 232. - (1) In etapa de cercetare a procesului se indeplinesc, in conditiile legii, acte de procedura la cererea partilor ori din oficiu, pentru pregatirea dezbaterii in fond a procesului, daca este cazul.
(2) In vederea realizarii scopului prevazut la alin. (1), instanta:
1. va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;
2. va examina cererile de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii;
3. va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii, a raspunsului la intampinare si a explicatiilor partilor, daca este cazul;
4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
5. la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art. 198;
6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor;
7. va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului si le va administra in conditiile legii;
8. va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate;
9. va dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in registrele de evidenta ori publicitate prevazute de Codul civil sau de legi speciale;
10. va indeplini orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei, inclusiv verificari in registrele prevazute de legi speciale.
Estimarea duratei cercetarii procesului
Art. 233. - (1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa ascultarea partilor, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere.
(2) Pentru motive temeinice, ascultand partile, judecatorul va putea reconsidera durata prevazuta la alin. (1).
Alegerea procedurii de administrare a probelor
Art. 234. - Judecatorul, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, pune in vedere acestora, daca sunt reprezentate sau asistate de avocat, ca pot sa convina ca probele sa fie administrate de catre avocatii lor, in conditiile art. 360-382. Dispozitiile art. 233 sunt aplicabile.
Locul cercetarii procesului
Art. 235. - (1) Cercetarea procesului are loc in fata judecatorului, in camera de consiliu, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 149 sunt aplicabile.
(2) In caile de atac cercetarea procesului, daca este necesara, se face in sedinta publica.
Asigurarea celeritatii
Art. 236. - (1) Pentru cercetarea procesului, judecatorul fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta. Dispozitiile art. 224 sunt aplicabile.
(2) Daca exista motive temeinice, se pot acorda si termene mai indelungate decat cele prevazute la alin. (1).
(21) Judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen. Cand este cazul, instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri. In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia.
___________
Alineatul (21) a fost introdus prin punctul 77. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Judecatorul poate stabili pentru parti, precum si pentru alti participanti in proces indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 349, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
(4) Cand este necesar pentru indeplinirea indatoririlor prevazute la alin. (3), partile, expertii, traducatorii, interpretii, martorii si orice alti participanti in proces pot fi incunostintati potrivit alin. (21).
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 78. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Suspendarea judecatii cauzei
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 79. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 2361. - (1) Cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina reclamantului, prin neindeplinirea obligatiilor stabilite in cursul judecatii, potrivit legii, judecatorul poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 184 sunt aplicabile.
(2) La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se refera alin. (1) au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua.
___________
Art. 2361. - a fost introdus prin punctul 79. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Imprejurari care pun capat procesului
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 237. - In cazul in care, in cursul cercetarii procesului, reclamantul renunta la judecarea cererii de chemare in judecata ori la dreptul pretins, intervine invoiala partilor sau sunt admise cereri ori exceptii care pun capat in intregime procesului, fara a mai fi necesara dezbaterea asupra fondului in camera de consiliu sau in sedinta publica, judecatorul se va pronunta asupra cauzei prin hotarare.
Terminarea cercetarii procesului
Art. 238. - (1) Cand judecatorul se socoteste lamurit, prin incheiere, declara cercetarea procesului incheiata si fixeaza termen pentru dezbaterea fondului in sedinta publica.
(2) Pentru dezbaterea fondului, judecatorul pune in vedere partilor sa redacteze note privind sustinerile lor si sa le depuna la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fara a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale.
(3) Partile pot fi de acord ca dezbaterea fondului sa urmeze in camera de consiliu, in aceeasi zi sau la un alt termen.
(4) Cererea de judecata in lipsa presupune ca partea care a formulat-o a fost de acord si ca dezbaterea fondului sa aiba loc in camera de consiliu, in afara de cazul in care partea a solicitat expres ca aceasta sa aiba loc in sedinta publica.
SUBSECTIUNEA a 2-a
Exceptiile procesuale
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 239. - Exceptia procesuala este mijlocul prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta invoca, fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Exceptii absolute si relative
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 240. - (1) Exceptiile absolute sunt cele prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica.
(2) Exceptiile relative sunt cele prin care se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc cu precadere interesele partilor.
Invocare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 241. - (1) Exceptiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanta in orice stare a procesului, daca prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai daca, pentru solutionare, nu este necesara administrarea altor dovezi in afara inscrisurilor noi.
(2) Exceptiile relative pot fi invocate de partea care justifica un interes, cel mai tarziu la primul termen de judecata dupa savarsirea neregularitatii procedurale, in etapa cercetarii procesului si inainte de a se pune concluzii in fond.
(3) Cu toate acestea, partile sunt obligate sa invoce toate mijloacele de aparare si toate exceptiile procesuale de indata ce le sunt cunoscute. In caz contrar, ele vor raspunde pentru pagubele pricinuite partii adverse, dispozitiile art. 184-186 fiind aplicabile.
Procedura de solutionare
Art. 242. - (1) Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.
(2) In cazul in care s-au invocat simultan mai multe exceptii, instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care acestea le produc.
(3) Daca instanta nu se poate pronunta de indata asupra exceptiei invocate, va amana judecata si va stabili un termen scurt in vederea solutionarii exceptiei.
(4) Exceptiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai daca pentru judecarea lor este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru finalizarea etapei cercetarii procesului sau, dupa caz, pentru solutionarea fondului.
(5) Incheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin care, dupa admiterea exceptiei, instanta a ramas in continuare investita pot fi atacate numai odata cu fondul, daca legea nu dispune altfel.
SUBSECTIUNEA a 3-a
Probele
§1. Dispozitii generale
Sarcina probei
Art. 243. - Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege.
Obiectul probei si mijloacele de proba
Art. 244. - Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin inscrisuri, martori, prezumtii, marturisirea uneia dintre parti, facuta din proprie initiativa sau obtinuta la interogatoriu, prin expertiza, prin mijloacele materiale de proba, prin cercetarea la fata locului sau prin orice alte mijloace prevazute de lege.
Lipsa indatoririi de a proba
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 80. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 245. - Nimeni nu este tinut de a proba ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu.
___________
Art. 245. - a fost modificat prin punctul 80. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Obligativitatea cunoasterii din oficiu
Art. 246. - (1) Instanta de judecata trebuie sa ia cunostinta din oficiu de dreptul in vigoare in Romania.
(2) Textele care nu sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-o alta modalitate anume prevazuta de lege, conventiile, tratatele si acordurile internationale aplicabile in Romania, care nu sunt integrate intr-un text de lege, precum si dreptul international cutumiar trebuie dovedite de partea interesata.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 81. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Dispozitiile normative cuprinse in documente clasificate pot fi dovedite si consultate numai in conditiile prevazute de lege.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 82. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Posibilitatea cunoasterii din oficiu
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 83. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 247. - Instanta de judecata poate lua cunostinta din oficiu de dreptul unui stat strain, cu conditia ca acesta sa fie invocat. Proba legii straine se face conform dispozitiilor Codului civil referitoare la continutul legii straine.
___________
Art. 247. - a fost modificat prin punctul 83. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Propunerea probelor. Rolul instantei
Art. 248. - (1) Probele se propun, sub sanctiunea decaderii, de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare, daca legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse si oral, in cazurile anume prevazute de lege.
(2) Dovezile care nu au fost propuse in conditiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute si incuviintate in cursul procesului, in afara de cazurile in care:
1. necesitatea probei rezulta din modificarea cererii;
2. nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o putea prevedea;
3. partea invedereaza instantei ca, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in termen probele cerute;
4. administrarea probei nu duce la amanarea judecatii;
5. exista acordul expres al tuturor partilor.
(3) In cazurile prevazute la alin. (2), partea adversa are dreptul la proba contrara numai asupra aceluiasi aspect pentru care s-a incuviintat proba invocata.
(4) In cazul amanarii, pentru motivele prevazute la alin. (2), partea este obligata, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a administra proba incuviintata:
a) sa depuna lista martorilor in termen de 5 zile de la incuviintarea probei, cand se cere proba cu martori;
b) sa depuna copii certificate de pe inscrisurile invocate cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, daca s-a incuviintat proba cu inscrisuri;
c) sa depuna interogatoriul in termen de 5 zile de la incuviintarea acestei probe, in cazurile in care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;
d) sa depuna dovada platii cheltuielilor necesare efectuarii expertizei, in termen de 5 zile de la numirea expertului sau in termenul stabilit de instanta potrivit dispozitiilor art. 325 alin. (2), daca s-a incuviintat proba expertizei.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 84. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc.
(6) Cu toate acestea, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii.
Admisibilitatea probelor
Art. 249. - (1) Probele trebuie sa fie admisibile potrivit legii si sa duca la solutionarea procesului.
(2) Daca un anumit fapt este de notorietate publica ori necontestat, instanta va putea decide, tinand seama de circumstantele cauzei, ca nu mai este necesara dovedirea lui.
(3) Uzantele, regulile deontologice si practicile statornicite intre parti trebuie probate, in conditiile legii, de catre cel care le invoca. Regulamentele si reglementarile locale trebuie dovedite de catre cel care le invoca numai la cererea instantei.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 85. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) La cererea instantei, autoritatile competente sunt obligate sa ii comunice, in termenul stabilit, toate informatiile, inscrisurile ori reglementarile solicitate.
Conventii asupra probelor
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 250. - Conventiile asupra admisibilitatii, obiectului sau sarcinii probelor sunt valabile, cu exceptia celor care privesc drepturi de care partile nu pot dispune, a celor care fac imposibila ori dificila dovada actelor sau faptelor juridice ori, dupa caz, contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.
Renuntarea la proba
Art. 251. - (1) Cand o parte renunta la probele propuse, cealalta parte poate sa si le insuseasca.
(2) Instanta poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a renuntat.
Incuviintarea probelor
Art. 252. - (1) Probele se pot incuviinta numai daca sunt intrunite cerintele prevazute la art. 249, in afara de cazul cand ar exista pericolul ca ele sa se piarda prin intarziere.
(2) Incheierea prin care se incuviinteaza probele va arata faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de proba incuviintate, precum si obligatiile ce revin partilor in legatura cu administrarea acestora.
(3) Instanta va putea limita numarul martorilor propusi.
Revenirea asupra probelor incuviintate
Art. 253. - Instanta poate reveni asupra unor probe incuviintate daca, dupa administrarea altor probe, apreciaza ca administrarea vreuneia nu mai este necesara. Instanta este insa obligata sa puna aceasta imprejurare in discutia partilor.
Administrarea probelor
Art. 254. - (1) Administrarea probelor se va face in ordinea stabilita de instanta.
(2) Probele se vor administra, cand este posibil, chiar in sedinta in care au fost incuviintate. Pentru administrarea celorlalte probe se va fixa termen, luandu-se totodata masurile ce se impun pentru prezentarea martorilor, efectuarea expertizelor, aducerea inscrisurilor si a oricaror alte mijloace de proba.
(3) Probele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului, daca legea nu prevede altfel.
(4) Dovada si dovada contrara vor fi administrate, atunci cand este posibil, in aceeasi sedinta.
(5) Daca s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va efectua, cand este cazul, mai inainte de administrarea celorlalte probe.
(6) Cand proba cu martori a fost incuviintata in conditiile prevazute la art. 248 alin. (2), dovada contrara va fi ceruta, sub sanctiunea decaderii, in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.
(7) Partea care a lipsit la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara proba contrara la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la primul termen cand se infatiseaza.
Locul administrarii probelor
Art. 255. - (1) Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata sesizate, in camera de consiliu, daca legea nu dispune altfel.
(2) Daca, din motive obiective, administrarea probelor nu se poate face decat in afara localitatii de resedinta a instantei, aceasta se va putea efectua prin comisie rogatorie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. In cazul in care felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza proba poate fi scutita de citarea partilor.
(3) Cand instanta care a primit comisia rogatorie constata ca administrarea probei urmeaza a se face in circumscriptia altei instante, va inainta, pe cale administrativa, cererea de comisie rogatorie instantei competente, comunicand aceasta instantei de la care a primit insarcinarea.
(4) Instanta insarcinata prin comisie rogatorie va proceda la administrarea probelor in prezenta partilor sau, chiar in lipsa, daca au fost legal citate, avand aceleasi atributii ca si instanta sesizata, in ceea ce priveste procedura de urmat.
(5) Dupa ce s-a efectuat administrarea probelor prin comisie rogatorie, instanta sesizata, daca este cazul, va fixa, din oficiu, termen pentru continuarea cercetarii procesului sau, dupa caz, pentru dezbaterea fondului.
Cheltuielile necesare administrarii probelor
Art. 256. - (1) Cand administrarea probei incuviintate necesita cheltuieli, instanta va pune in vedere partii care a cerut-o sa depuna la grefa, de indata sau in termenul fixat de instanta, dovada achitarii sumei stabilite pentru acoperirea lor.
(2) In cazurile in care proba a fost dispusa din oficiu sau la cererea procurorului in procesul pornit de acesta in conditiile prevazute la art. 90 alin. (1), instanta va stabili, prin incheiere, cheltuielile de administrare a probei si partea care trebuie sa le plateasca, putandu-le pune si in sarcina ambelor parti.
(3) Nedepunerea sumei prevazute la alin. (1) in termenul fixat atrage decaderea partii din dreptul de a administra dovada incuviintata in fata acelei instante.
(4) Depunerea sumei prevazute la alin. (1) se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.
(5) Dispozitiile alin. (1)-(4) se aplica si in cazul in care administrarea probei se face prin comisie rogatorie.
Situatia partii decazute
Art. 257. - Partea decazuta din dreptul de a administra o proba va putea totusi sa se apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.
Aprecierea probelor
Art. 258. - (1) Instanta va examina probele administrate, pe fiecare in parte si pe toate in ansamblul lor.
(2) In vederea stabilirii existentei sau inexistentei faptelor pentru a caror dovedire probele au fost incuviintate, judecatorul le apreciaza in mod liber, potrivit convingerii sale, in afara de cazul cand legea stabileste puterea lor doveditoare.
§2. Dovada cu inscrisuri
I. Dispozitii generale
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 259. - Inscrisul este orice scriere sau alta consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare si stocare.
Inscrisurile pe suport informatic
Art. 260. - Inscrisul pe suport informatic este admis ca proba in aceleasi conditii ca inscrisul pe suport hartie, daca indeplineste conditiile prevazute de lege.
Inscrisurile in forma electronica
Art. 261. - Inscrisurile facute in forma electronica sunt supuse dispozitiilor legii speciale.
Rolul semnaturii
Art. 262. - (1) Semnatura unui inscris face deplina credinta, pana la proba contrara, despre existenta consimtamantului partii care l-a semnat cu privire la continutul acestuia. Daca semnatura apartine unui functionar public, ea confera autenticitate acelui inscris, in conditiile legii.
(2) Cand semnatura este electronica, aceasta nu este valabila decat daca este reprodusa in conditiile prevazute de lege.
II. Inscrisul autentic
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 263. - (1) Inscrisul autentic este inscrisul intocmit sau, dupa caz, primit si autentificat de o autoritate publica, de notarul public sau de catre o alta persoana investita de stat cu autoritate publica, in forma si conditiile stabilite de lege. Autenticitatea inscrisului se refera la stabilirea identitatii partilor, exprimarea consimtamantului acestora cu privire la continut, semnatura acestora si data inscrisului.
(2) Este, de asemenea, autentic orice alt inscris emis de catre o autoritate publica si caruia legea ii confera acest caracter.
Putere doveditoare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 264. - (1) Inscrisul autentic face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in conditiile legii.
(2) Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane.
(3) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in cazul mentiunilor din inscris care sunt in directa legatura cu raportul juridic al partilor, fara a constitui obiectul principal al actului. Celelalte mentiuni constituie, intre parti, un inceput de dovada scrisa.
Nulitatea si conversiunea inscrisului autentic
Art. 265. - (1) Inscrisul autentic intocmit fara respectarea formelor prevazute pentru incheierea sa valabila ori de o persoana incompatibila, necompetenta sau cu depasirea competentei este lovit de nulitate absoluta, daca legea nu dispune altfel.
(2) Inscrisul prevazut la alin. (1) face insa deplina dovada ca inscris sub semnatura privata, daca este semnat de parti, iar daca nu este semnat, constituie, intre acestea, doar un inceput de dovada scrisa.
III. Inscrisul sub semnatura privata
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 266. - Inscrisul sub semnatura privata este acela care poarta semnatura partilor, indiferent de suportul sau material. El nu este supus niciunei alte formalitati, in afara exceptiilor anume prevazute de lege.
Putere doveditoare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 267. - (1) Inscrisul sub semnatura privata, recunoscut de cel caruia ii este opus sau, dupa caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovada intre parti pana la proba contrara.
(2) Mentiunile din inscris care sunt in directa legatura cu raportul juridic al partilor fac, de asemenea, dovada pana la proba contrara, iar celelalte mentiuni, straine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca inceput de dovada scrisa.
Pluralitatea de exemplare
Art. 268. - (1) Inscrisul sub semnatura privata, care constata un contract sinalagmatic, are putere doveditoare numai daca a fost facut in atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.
(2) Un singur exemplar original este suficient pentru toate persoanele avand acelasi interes.
(3) Fiecare exemplar original trebuie sa faca mentiune despre numarul originalelor ce au fost facute. Lipsa acestei mentiuni nu poate fi opusa insa de cel care a executat, in ceea ce il priveste, obligatia constatata in acel inscris.
(4) Pluralitatea exemplarelor originale nu este ceruta cand partile, de comun acord, au depus singurul original la un tert ales de ele.
Formalitatea "bun si aprobat"
Art. 269. - (1) Inscrisul sub semnatura privata, prin care o singura parte se obliga catre o alta sa ii plateasca o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie sa fie in intregime scris cu mana celui care il subscrie sau cel putin ca, in afara de semnatura, sa fie scris cu mana sa "bun si aprobat pentru...", cu aratarea in litere a sumei sau a cantitatii datorate.
(2) Cand suma aratata in cuprinsul inscrisului este diferita de cea aratata in formula "bun si aprobat", se prezuma ca obligatia nu exista decat pentru suma cea mai mica, chiar daca inscrisul si formula "bun si aprobat" sunt scrise in intregime cu mana sa de cel obligat, afara numai daca se dovedeste in care parte este greseala sau daca prin lege se prevede altfel.
Abrogat prin punctul 86. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 270. - (1) Dispozitiile art. 268 si 269 nu se aplica in raporturile dintre intreprinzatori sau alti profesionisti.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), data inscrisului sub semnatura privata poate fi dovedita, chiar si fata de terti, cu orice mijloc de proba, in masura in care legea speciala nu cere forma scrisa pentru dovedirea conventiei insesi.
Sanctionarea nerespectarii formalitatilor speciale
Art. 271. - Inscrisurile sub semnatura privata pentru care nu s-au indeplinit cerintele prevazute la art. 268 si 269 vor putea fi socotite ca inceput de dovada scrisa.
Inscrisurile intocmite de profesionisti
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 87. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 2711. - (1) Dispozitiile art. 268 si 269 nu se aplica in raporturile dintre profesionisti.
(2) Inscrisul nesemnat, dar utilizat in mod obisnuit in exercitiul activitatii unei intreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului sau, cu exceptia cazului in care legea impune forma scrisa pentru insasi dovedirea actului juridic.
(3) Inscrisul sub semnatura privata intocmit in exercitiul activitatii unei intreprinderi este prezumat a fi fost facut la data consemnata in cuprinsul sau. In acest caz, data inscrisului sub semnatura privata poate fi combatuta cu orice mijloc de proba.
(4) Daca inscrisul prevazut la alin. (3) nu contine nicio data, aceasta poate fi stabilita in raporturile dintre parti cu orice mijloc de proba.
___________
Art. 2711. - a fost introdus prin punctul 87. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Data certa a inscrisului sub semnatura privata
Art. 272. - (1) Data inscrisurilor sub semnatura privata este opozabila altor persoane decat celor care le-au intocmit, numai din ziua in care a devenit certa, prin una dintre modalitatile prevazute de lege, respectiv:
1. din ziua in care au fost prezentate spre a se conferi data certa de catre notarul public, executorul judecatoresc sau alt functionar competent in aceasta privinta;
2. din ziua cand au fost infatisate la o autoritate sau institutie publica, facandu-se despre aceasta mentiune pe inscrisuri;
3. din ziua cand au fost inregistrate intr-un registru sau alt document public;
4. din ziua mortii ori din ziua cand a survenit neputinta fizica de a scrie a celui care l-a intocmit sau a unuia dintre cei care l-au subscris, dupa caz;
5. din ziua in care cuprinsul lor este reprodus, chiar si pe scurt, in inscrisuri autentice intocmite in conditiile art. 263, precum incheieri, procese-verbale pentru punerea de sigilii sau pentru facere de inventar;
6. din ziua in care s-a petrecut un alt fapt de aceeasi natura care dovedeste in chip neindoielnic anterioritatea inscrisului.
(2) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, instanta, tinand seama de imprejurari, poate sa inlature aplicarea, in tot sau in parte, a dispozitiilor alin. (1) in privinta chitantelor liberatorii.
Registrele si hartiile domestice
Art. 273. - Registrele si hartiile domestice nu fac dovada pentru cel care le-a scris. Ele fac dovada impotriva lui:
1. in toate cazurile in care atesta neindoielnic o plata primita;
2. cand cuprind mentiunea expresa ca insemnarea a fost facuta in folosul celui aratat drept creditor, pentru a tine loc de titlu.
Registrele profesionistilor
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 274. - (1) Registrele profesionistilor, intocmite si tinute cu respectarea dispozitiilor legale, pot face intre acestia deplina dovada in justitie, pentru faptele si chestiunile legate de activitatea lor profesionala.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin alineatul (1) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Registrele prevazute la alin. (1), chiar netinute cu respectarea dispozitiilor legale, fac dovada contra celor care le-au tinut. Cu toate acestea, partea care se prevaleaza de ele nu poate scinda continutul lor.
(3) In toate cazurile, instanta este in drept a aprecia daca se poate atribui continutului registrelor unui profesionist o alta putere doveditoare, daca trebuie sa se renunte la aceasta proba in cazul in care registrele partilor nu concorda sau daca trebuie sa atribuie o credibilitate mai mare registrelor uneia dintre parti.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin alineatul (1) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Mentiunile facute de creditor
Art. 275. - Orice mentiune facuta de creditor in josul, pe marginea sau pe dosul unui titlu care a ramas neintrerupt in posesia sa face dovada, cu toate ca nu este nici semnata, nici datata de el, cand tinde a stabili liberatiunea debitorului. Aceeasi putere doveditoare o are mentiunea facuta de creditor in josul, pe marginea sau pe dosul duplicatului unui inscris sau al unei chitante, daca duplicatul sau chitanta este in mainile debitorului.
IV. Inscrisurile pe suport informatic
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 276. - (1) Cand datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, daca este inteligibil si prezinta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta in privinta continutului acestuia si a identitatii persoanei de la care acesta emana.
(2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanta trebuie sa tina seama de circumstantele in care datele au fost inscrise si documentul care le-a reprodus.
Prezumtia de validitate a inscrierii
Art. 277. - Inscrierea datelor unui act juridic pe suport informatic este prezumata a prezenta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta in cazul in care ea este facuta in mod sistematic si fara lacune si cand datele inscrise sunt protejate contra alterarilor si contrafacerilor astfel incat integritatea documentului este deplin asigurata. O astfel de prezumtie exista si in favoarea tertilor din simplul fapt ca inscrierea este efectuata de catre un profesionist.
Puterea doveditoare
Art. 278. - (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, documentul care reproduce datele unui act, inscrise pe un suport informatic, face deplina dovada intre parti, pana la proba contrara.
(2) Daca suportul sau tehnologia utilizata pentru redactare nu garanteaza integritatea documentului, acesta poate servi, dupa circumstante, ca mijloc material de proba sau ca inceput de dovada scrisa.
V. Duplicatele si copiile de pe inscrisurile autentice sau sub semnatura privata
Regimul duplicatelor
Art. 279. - Duplicatele de pe inscrisurile notariale sau alte inscrisuri autentice, eliberate in conditiile prevazute de lege, inlocuiesc originalul si au aceeasi putere doveditoare ca si acesta.
Regimul copiilor
Art. 280. - (1) Copia, chiar legalizata, de pe orice inscris autentic sau sub semnatura privata nu poate face dovada decat despre ceea ce este cuprins in inscrisul original.
(2) Partile pot sa ceara confruntarea copiei cu originalul, prezentarea acestuia din urma putand fi intotdeauna ordonata de instanta, in conditiile prevazute la art. 286 alin. (2).
(3) Daca este imposibil sa fie prezentat originalul sau duplicatul inscrisului autentic ori originalul inscrisului sub semnatura privata, copia legalizata de pe acestea constituie un inceput de dovada scrisa.
(4) Copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare.
(5) Extrasele sau copiile partiale fac dovada ca si copiile integrale sau copiile asimilate acestora, insa numai pentru partea din inscrisul original pe care o reproduc; in cazul in care sunt contestate, iar originalul este imposibil sa fie prezentat, instanta are dreptul sa aprecieze, in limitele prevazute la alin. (3) si (4), in ce masura partea din original, reprodusa in extras, poate fi socotita ca avand putere doveditoare, independent de partile din original care nu au fost reproduse.
Copiile facute pe microfilme sau pe suporturi informatice
Art. 281. - Datele din inscrisurile autentice sau sub semnatura privata redate pe microfilme si alte suporturi accesibile de prelucrare electronica a datelor, facute cu respectarea dispozitiilor legale, au aceeasi putere doveditoare ca si inscrisurile in baza carora au fost redate.
VI. Inscrisurile recognitive sau reinnoitoare
Putere doveditoare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 282. - Inscrisul de recunoastere sau de reinnoire a unei datorii preexistente face dovada impotriva debitorului, mostenitorilor sau succesorilor sai in drepturi, daca acestia nu dovedesc, prin aducerea documentului originar, ca recunoasterea este eronata sau inexacta.
VII. Regimul altor inscrisuri
Alte categorii de inscrisuri
Art. 283. - (1) Contractele incheiate pe formulare tipizate sau standardizate ori incorporand conditii generale tip, dupa caz, sunt considerate inscrisuri sub semnatura privata, daca legea nu prevede altfel.
(2) Daca legea nu dispune altfel, biletele, tichetele si alte asemenea documente, utilizate cu ocazia incheierii unor acte juridice sau care incorporeaza dreptul la anumite prestatii, au forta probanta a inscrisurilor sub semnatura privata, chiar daca nu sunt semnate.
(3) Telexul, precum si telegrama ale caror originale, depuse la oficiul postal, au fost semnate de expeditor, fac aceeasi dovada ca si inscrisul sub semnatura privata.
Anexele
Art. 284. - Planurile, schitele, hartiile, fotografiile si orice alte documente anexate au aceeasi putere doveditoare ca si inscrisurile la care sunt alaturate, daca au legatura directa cu inscrisul si poarta semnatura, dupa caz, a partii sau a persoanei competente care a intocmit inscrisul.
Modificarile inscrisului
Art. 285. - Stersaturile, radierile, corecturile si orice alte modificari, mentiuni sau adaugiri, facute intr-un inscris, nu vor fi luate in considerare decat daca au fost constatate sub semnatura de cel competent sa il intocmeasca sau de partea de la care emana inscrisul, dupa caz.
VIII. Administrarea probei cu inscrisuri
Depunerea inscrisurilor
Art. 286. - (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, fiecare parte are dreptul sa depuna inscrisurile de care intelege sa se foloseasca, in copie certificata pentru conformitate.
(2) Daca inscrisul este depus in copie, partea care l-a depus este obligata sa aiba asupra sa originalul si, la cerere, sa il prezinte instantei, sub sanctiunea de a nu se tine seama de inscris.
(3) Daca partea adversa nu poate sa isi dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
(4) Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefierul instantei unde au fost depuse.
(5) Inscrisurile intocmite in alta limba decat cea folosita in fata instantei trebuie insotite de traduceri legalizate.
(6) Inscrisurile depuse in copie la dosar nu pot fi retrase de parti.
Obligatia partii adverse de a prezenta inscrisul
Art. 287. - (1) Cand partea invedereaza ca partea adversa detine un inscris probatoriu, referitor la proces, instanta poate ordona infatisarea lui.
(2) Cererea de infatisare va fi admisa, daca inscrisul este comun partilor din proces, daca insasi partea adversa s-a referit in proces la acest inscris sau daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
Cazuri de respingere a cererii de prezentare a inscrisului
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 288. - (1) Judecatorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a inscrisului, in intregime sau in parte, cand:
1. continutul inscrisului se refera la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viata privata a unei persoane;
2. depunerea inscrisului ar incalca indatorirea legala de pastrare a secretului;
3. depunerea inscrisului ar atrage urmarirea penala a partii, a sotului sau a unei rude ori afin pana la gradul al treilea inclusiv.
(2) Daca legea nu dispune altfel, incidenta vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificata de judecator, prin cercetarea continutului inscrisului. In incheierea de sedinta se va face o mentiune corespunzatoare.
Refuzul de a prezenta inscrisul
Art. 289. - Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca a ascuns inscrisul ori l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu se conformeaza ordinului dat de instanta de a-l infatisa, instanta va putea socoti ca dovedite afirmatiile facute cu privire la continutul acelui inscris de partea care a cerut infatisarea.
Cercetarea inscrisului prin judecatorul delegat
Art. 290. - (1) Cand un inscris, necesar dezlegarii procesului, se gaseste la una dintre parti si nu poate fi prezentat fiindca aducerea ar fi prea costisitoare sau cand inscrisurile sunt prea voluminoase ori numeroase, se va putea delega un judecator in prezenta caruia partile vor cerceta inscrisurile la locul unde se gasesc.
(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), instanta, tinand seama de imprejurari, poate sa ceara doar prezentarea unor extrase sau copii de pe inscrisurile solicitate, certificate de persoana care le detine. In asemenea cazuri, daca este necesar, instanta poate dispune verificarea conformitatii extrasului sau copiei cu originalul.
Obligatia tertului de a prezenta inscrisul
Art. 291. - (1) Cand se arata ca un inscris necesar solutionarii procesului se afla in posesia unui tert, acesta va putea fi citat ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta.
(2) Cand detinatorul inscrisului este o persoana juridica, reprezentantii ei vor putea fi citati ca martori.
(3) Tertul poate refuza infatisarea inscrisului in cazurile prevazute la art. 288.
Obligatia autoritatii sau institutiei publice de a prezenta inscrisul
Art. 292. - (1) Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati sau institutii publice, instanta va lua masuri, la cererea uneia dintre parti sau din oficiu, pentru aducerea lui, in termenul fixat in acest scop, punand in vedere conducatorului autoritatii sau institutiei publice detinatoare masurile ce se pot dispune in caz de neconformare.
(2) Autoritatea sau institutia publica detinatoare este in drept sa refuze trimiterea inscrisului cand acesta se refera la apararea nationala, siguranta publica sau relatiile diplomatice. Extrase partiale vor putea fi trimise daca niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispozitiile art. 246 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 88. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Inscrisurile care nu pot fi trimise instantei
Art. 293. - (1) Instanta nu va putea cere trimiterea in original a cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor sau institutiilor publice, a testamentelor depuse la instante, notari publici sau avocati, precum si a altor inscrisuri originale ce se gasesc in arhivele acestora. Se vor putea insa cere copii certificate ale acestora.
(2) Cercetarea acestor inscrisuri, daca este necesara, se va face, cu citarea partilor, de un judecator delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin comisie rogatorie, de catre instanta respectiva.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), cand procedura verificarilor inscrisurilor o impune, instanta va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor inscrisuri originale, depuse la instante, notari publici sau avocati, pentru efectuarea expertizei grafoscopice in laboratoarele de specialitate daca expertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei.
Prezentarea registrelor profesionistilor
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 294. - (1) La cererea uneia dintre parti sau chiar din oficiu, instanta va putea ordona infatisarea registrelor profesionistilor sau comunicarea lor.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin alineatul (1) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Cand inscrisurile sau registrele prevazute la alin. (1) ce urmeaza a fi cercetate se afla in alta circumscriptie judecatoreasca, cercetarea lor se va face prin comisie rogatorie.
IX. Verificarea inscrisurilor
Recunoasterea sau contestarea inscrisului sub semnatura privata
Art. 295. - (1) Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator fie sa recunoasca, fie sa conteste scrierea ori semnatura. Contestarea scrierii sau semnaturii poate fi facuta, la primul termen dupa depunerea inscrisului, sub sanctiunea decaderii.
(2) Mostenitorii sau succesorii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura autorului lor.
Obligatia de verificare a inscrisului
Art. 296. - (1) Cand una dintre persoanele mentionate la art. 295 contesta scrierea sau semnatura ori declara ca nu le cunoaste, instanta va proceda la verificarea inscrisului prin:
1. compararea scrierii si semnaturii de pe inscris cu scrierea si semnatura din alte inscrisuri necontestate;
2. expertiza;
3. orice alte mijloace de proba admise de lege.
(2) In acest scop, presedintele completului de judecata va obliga partea careia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa parti din inscris. Refuzul de a scrie ori de a semna va putea fi considerat ca o recunoastere a scrierii sau semnaturii.
Procedura de verificare
Art. 297. - (1) Judecatorul, dupa compararea inscrisului cu scrierea sau semnatura facuta in fata sa ori, daca este cazul, si cu alte inscrisuri, se poate lamuri asupra inscrisului.
(2) Daca insa, din compararea scrierilor, judecatorul nu este lamurit, va ordona ca verificarea sa se faca prin expertiza, obligand partile sau alte persoane sa depuna de indata inscrisuri de comparatie.
(3) Se primesc ca inscrisuri de comparatie:
1. inscrisurile autentice;
2. inscrisurile sau alte scrieri private necontestate de parti;
3. partea din inscris care nu este contestata;
4. scrisul sau semnatura facut/facuta inaintea instantei.
(4) Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti.
(5) Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.
Denuntarea inscrisului ca fals
Art. 298. - (1) Daca cel mai tarziu la primul termen dupa prezentarea unui inscris folosit in proces una dintre parti declara ca acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnaturii, ea este obligata sa arate motivele pe care se sprijina.
(2) Daca partea care foloseste inscrisul nu este prezenta, instanta va ordona ca aceasta sa se prezinte personal pentru a lua cunostinta de denuntarea inscrisului ca fals, sa depuna originalul si sa dea explicatiile necesare.
(3) Judecatorul poate ordona prezentarea partilor chiar si inainte de primul termen de judecata, daca partea declara, prin intampinare, ca scrierea sau semnatura sa este falsificata.
(4) In cazuri temeinic justificate, partile pot fi reprezentate prin mandatari cu procura speciala.
Verificarea starii inscrisului denuntat ca fals
Art. 299. - (1) Judecatorul va constata de indata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului denuntat ca fals, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau corecturi, apoi il va semna, spre neschimbare, si il va incredinta grefei, dupa ce va fi contrasemnat de grefier si de parti.
(2) Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face mentiune despre toate acestea in procesul-verbal.
Ascultarea partilor
Art. 300. - (1) La acelasi termen in care inscrisul a fost denuntat ca fals sau, in cazul prevazut la art. 298 alin. (2), la termenul urmator, judecatorul intreaba partea care a produs inscrisul, daca intelege sa se foloseasca de el.
(2) Daca partea care a folosit inscrisul lipseste, refuza sa raspunda sau declara ca nu se mai serveste de inscris, acesta va fi inlaturat, in tot sau in parte, dupa caz.
(3) Daca partea care a denuntat inscrisul ca fals lipseste, refuza sa raspunda sau isi retrage declaratia de denuntare, inscrisul va fi considerat ca recunoscut.
Suspendarea procesului si sesizarea parchetului
Art. 301. - Daca partea care a prezentat inscrisul staruie sa se foloseasca de acesta, desi denuntarea ca fals a acestuia nu a fost retrasa, instanta, daca este indicat autorul falsului sau complicele acestuia, poate suspenda judecata procesului, inaintand de indata inscrisul denuntat ca fals parchetului competent, pentru cercetarea falsului, impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia in acest scop.
Cercetarea falsului de catre instanta civila
Art. 302. - In cazul in care, potrivit legii, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare ori nu poate continua, cercetarea falsului se va face de catre instanta civila, prin orice mijloace de proba.
§3. Proba cu martori
I. Admisibilitatea probei cu martori
Admisibilitatea probei
Art. 303. - (1) Proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel.
(2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca valoarea obiectului sau este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricarui act juridic, indiferent de valoarea lui, daca a fost facut de acesta in exercitiul activitatii sale profesionale, in afara de cazul in care legea speciala cere proba scrisa.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul (1) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) In cazul in care legea cere forma scrisa pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.
(4) De asemenea, este inadmisibila proba cu martori daca pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisa, in afara de cazurile in care:
1. partea s-a aflat in imposibilitate materiala sau morala de a-si intocmi un inscris pentru dovedirea actului juridic;
2. exista un inceput de dovada scrisa, potrivit prevederilor art. 304;
3. partea a pierdut inscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forta majora;
4. partile convin, fie si tacit, sa foloseasca aceasta proba, insa numai privitor la drepturile de care ele pot sa dispuna;
5. actul juridic este atacat pentru frauda, eroare, dol, violenta ori este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita sau imorala, dupa caz;
___________
Punctul 5. a fost modificat prin punctul 89. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
6. se cere lamurirea clauzelor actului juridic.
(5) Proba cu martori nu se admite niciodata impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte, in timpul sau in urma intocmirii lui, chiar daca legea nu cere forma scrisa pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (4).
Inceputul de dovada scrisa
Art. 304. - (1) Se socoteste inceput de dovada scrisa orice scriere, chiar nesemnata si nedatata, care provine de la o persoana careia acea scriere i se opune ori de la cel al carui succesor in drepturi este acea persoana, daca scrierea face credibil faptul pretins.
(2) Constituie inceput de dovada scrisa si inscrisul, chiar nesemnat de persoana careia acesta i se opune, daca a fost intocmit in fata unui functionar competent care atesta ca declaratiile cuprinse in inscris sunt conforme celor facute de acea persoana.
(3) Inceputul de dovada scrisa poate face dovada intre parti numai daca este completat prin alte mijloace de proba, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumtii.
II. Administrarea probei cu martori
Ascultarea si inlocuirea martorilor
Art. 305. - (1) Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune citarea si ascultarea acestora.
(2) Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, caz in care lista se va depune sub sanctiunea decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
(3) Fiecare parte va putea sa se impotriveasca la ascultarea unui martor care nu este inscris in lista sau nu este identificat in mod lamurit.
(4) Decaderea din dreptul de a administra dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 256 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul fixat pentru ascultarea lor.
Ascultarea martorilor necitati
Art. 306. - (1) Martorii pot fi ascultati chiar la termenul la care proba a fost incuviintata.
(2) La termenul fixat pentru administrarea probei, partea va putea aduce martorii incuviintati chiar fara a fi citati.
(3) Daca partea se obliga sa prezinte martorul la termenul de judecata, fara a fi citat, insa din motive imputabile aceasta nu isi indeplineste obligatia, instanta va dispune citarea martorului pentru un nou termen. Dispozitiile art. 307 sunt aplicabile.
Refuzul martorului de a se prezenta
Art. 307. - (1) Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere.
(2) In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.
(3) Daca, dupa emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi gasit sau nu se infatiseaza, instanta va putea proceda la judecata.
Imposibilitatea de prezentare
Art. 308. - Martorul care, din cauza de boala sau alta impiedicare grava, nu poate veni in instanta va putea fi ascultat la locul unde se afla, cu citarea partilor.
Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori
Art. 309. - (1) Nu pot fi martori:
1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
2. sotul, fostul sot, logodnicul ori concubinul;
3. cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna dintre parti;
4. persoanele puse sub interdictie judecatoreasca;
5. cei condamnati pentru marturie mincinoasa.
(2) Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele prevazute la alin. (1) pct. 1-3.
Ascultarea rudelor si afinilor
Art. 310. - In procesele privitoare la filiatie, divort si alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele si afinii prevazuti la art. 309, in afara de descendenti.
Persoanele scutite de a depune marturie
Art. 311. - (1) Sunt scutiti de a fi martori:
1. slujitorii cultelor, medicii, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, mediatorii, moasele si asistentii medicali si orice alti profesionisti carora legea le impune sa pastreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunostinta in cadrul serviciului ori in exercitarea profesiei lor, chiar si dupa incetarea activitatii lor;
2. judecatorii, procurorii si functionarii publici, chiar si dupa incetarea functiei lor, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insisi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele aratate la art. 309 alin. (1) pct. 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) pct. 1, cu exceptia slujitorilor cultelor, vor putea totusi depune marturie, daca au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesata la pastrarea secretului, in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.
(3) Vor putea, de asemenea, depune marturie si persoanele prevazute la alin. (1) pct. 2, daca autoritatea sau institutia pe langa care functioneaza ori au functionat, dupa caz, le da incuviintarea.
Identificarea martorului
Art. 312. - (1) Presedintele, inainte de a lua declaratia, va cere martorului sa arate:
a) numele, prenumele, profesia, domiciliul si varsta;
b) daca este ruda sau afin cu una dintre parti si in ce grad;
c) daca se afla in serviciul uneia dintre parti.
(2) Presedintele va pune apoi in vedere martorului indatorirea de a jura si semnificatia juramantului.
Depunerea juramantului
Art. 313. - (1) Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
(2) In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.
(3) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
(4) Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. (2).
(5) Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
(6) Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
(7) Persoanele mute si surdo-mute stiutoare de carte vor depune juramantul transcriind formula acestuia si semnand-o; persoanele hipoacuzice vor rosti juramantul, iar cele care nu stiu sa scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.
(8) Situatiile la care se refera alin. (3)-(7) se retin de catre instanta pe baza afirmatiilor facute de martor.
(9) Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
(10) Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Scutirea de juramant
Art. 314. - Copiii care nu au implinit varsta de 14 ani si cei care sunt lipsiti de discernamant in momentul audierii, fara a fi pusi sub interdictie, pot fi ascultati, fara juramant, insa instanta le va atrage atentia sa spuna adevarul si va tine seama, la aprecierea depozitiei lor, de situatia lor speciala.
Ascultarea martorului
Art. 315. - (1) Fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultati inca neputand fi de fata.
(2) Ordinea ascultarii martorilor va fi fixata de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.
(3) Martorul va raspunde mai intai la intrebarile puse de presedinte, iar apoi si la intrebarile puse, cu incuviintarea acestuia, de catre partea care l-a propus, precum si de catre partea adversa.
(4) Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel.
(5) Cu ocazia audierii, martorul va fi lasat sa isi faca liber depozitia, fara sa aiba voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate servi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri.
Reascultarea si confruntarea martorilor
Art. 316. - (1) Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.
(2) Martorii ale caror declaratii nu se potrivesc pot fi confruntati.
(3) Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea formulata, cat si motivul pentru care nu a fost incuviintata.
Consemnarea declaratiei martorului
Art. 317. - (1) Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul refuza sau nu poate sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta.
(2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare.
(3) Locurile nescrise din declaratie trebuie barate cu linii, astfel incat sa nu se poata face adaugiri.
(4) Dispozitiile art. 226 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Aprecierea probei cu martori
Art. 318. - In aprecierea declaratiilor martorilor, instanta va tine seama de sinceritatea acestora si de imprejurarile in care au luat cunostinta de faptele ce fac obiectul declaratiei respective.
Banuiala de marturie mincinoasa
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 90. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 319. - Daca, din cercetare, reies banuieli de marturie mincinoasa sau de mituire a martorului, instanta va incheia un proces-verbal si va sesiza organul de urmarire penala competent.
___________
Art. 319. - a fost modificat prin punctul 90. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Drepturi banesti ale martorului
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 320. - (1) Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare si masa daca este din alta localitate, precum si dreptul la despagubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obtinut daca si-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de munca, prilejuita de chemarea sa in vederea ascultarii ca martor, stabilite in raport cu starea sau profesia pe care o exercita, precum si cu timpul efectiv pierdut.
(2) Drepturile banesti se asigura de partea care a propus martorul si se stabilesc, la cerere, de catre instanta, prin incheiere executorie.
§4. Prezumtiile
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 321. - Prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut.
Prezumtiile legale
Art. 322. - (1) Prezumtia legala scuteste de dovada pe acela in folosul caruia este stabilita in tot ceea ce priveste faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Cu toate acestea, partea careia ii profita prezumtia trebuie sa dovedeasca faptul cunoscut, vecin si conex, pe care se intemeiaza aceasta.
(2) Prezumtia legala poate fi inlaturata prin proba contrara, daca legea nu dispune altfel.
Prezumtiile judiciare
Art. 323. - In cazul prezumtiilor lasate la luminile si intelepciunea judecatorului, acesta se poate intemeia pe ele numai daca au greutate si puterea de a naste probabilitatea faptului pretins; ele, insa, pot fi primite numai in cazurile in care legea admite dovada cu martori.
§5. Expertiza
Incuviintarea expertizei
Art. 324. - (1) Cand, pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau 3 experti. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea raportului de expertiza la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 330.
(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv.
(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda judiciara si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. (2) si (3).
(5) La efectuarea expertizei in conditiile prevazute la alin. (1) si (2) pot participa experti alesi de parti si incuviintati de instanta, avand calitatea de consilieri ai partilor, daca prin lege nu se dispune altfel. In acest caz, ei pot sa dea relatii, sa formuleze intrebari si observatii si, daca este cazul, sa intocmeasca un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
Numirea expertului
Art. 325. - (1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta sa si autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.
(2) Incheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra carora acesta urmeaza sa se pronunte, termenul in care trebuie sa efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului si, daca este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. In acest scop, instanta poate fixa o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa estimeze costul lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cat si termenul necesar efectuarii expertizei. Tot astfel, instanta poate fixa un termen scurt pentru cand va solicita expertului sa estimeze in scris costul lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cat si termenul necesar efectuarii expertizei. Pozitia partilor va fi consemnata in incheiere. In functie de pozitia expertului si a partilor, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si conditiile de plata a costurilor necesare efectuarii expertizei.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 91. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Dovada platii onorariului se depune la grefa instantei de partea care a fost obligata prin incheiere, in termen de 5 zile de la numire sau in termenul stabilit de instanta potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, in conditiile prevazute la art. 333 alin. (2).
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 91. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Recuzarea expertului
Art. 326. - (1) Expertii pot fi recuzati pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzarile se judeca cu citarea partilor si a expertului.
Instiintarea si inlocuirea expertului
Art. 327. - (1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
(2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
Ascultarea expertului
Art. 328. - Daca expertii pot sa isi exprime de indata opinia, acestia vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va consemna intr-un proces-verbal, dispozitiile art. 317 aplicandu-se in mod corespunzator.
Efectuarea expertizei la fata locului
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 329. - (1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului sau sunt necesare explicatiile partilor, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, in care li se vor indica ziua, ora si locul unde se va face lucrarea. Citatia, sub sanctiunea nulitatii, trebuie comunicata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de efectuare a lucrarii. Confirmarea de primire va fi alaturata raportului de expertiza.
(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
(3) In cazul in care una dintre parti opune rezistenta sau impiedica in orice alt mod efectuarea lucrarii, instanta va putea socoti ca dovedite afirmatiile facute de partea adversa cu privire la imprejurarea de fapt ce face obiectul lucrarii, in contextul administrarii tuturor celorlalte probe.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 92. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Cheltuielile efectuate cu expertiza pana la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuarii expertizei.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 92. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) In mod exceptional, cand aflarea adevarului in cauza este indisolubil legata de efectuarea probei cu expertiza tehnica, instanta va autoriza folosirea fortei publice in scopul efectuarii expertizei, prin incheiere executorie pronuntata in camera de consiliu, dupa ascultarea partilor.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 92. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Raportul de expertiza
Art. 330. - (1) Constatarile si concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat caruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate intr-un raport scris, care va fi depus cu cel putin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. In cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiza poate fi micsorat.
(2) Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
(3) In cazurile anume prevazute de lege, depunerea raportului se va face numai dupa obtinerea avizelor tehnice necesare ce se elibereaza numai de organismele de specialitate competente.
Lamurirea sau completarea raportului
Art. 331. - Daca este nevoie de lamurirea sau completarea raportului de expertiza ori daca exista o contradictie intre parerile expertilor, instanta, din oficiu sau la cererea partilor, poate solicita expertilor, la primul termen dupa depunerea raportului, sa il lamureasca sau sa il completeze.
Efectuarea unei noi expertize
Art. 332. - (1) Pentru motive temeinice, instanta poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de catre alt expert.
(2) O noua expertiza va trebui ceruta motivat, sub sanctiunea decaderii, la primul termen dupa depunerea raportului, iar daca s-au formulat obiectiuni, la termenul imediat urmator depunerii raspunsului la obiectiuni ori, dupa caz, a raportului suplimentar.
Drepturi banesti ale expertului
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 333. - (1) Fapta expertilor de a cere sau de a primi o suma mai mare decat onorariul fixat de instanta se pedepseste potrivit legii penale.
(2) La cererea motivata a expertilor, tinandu-se seama de lucrarea efectuata, instanta va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin incheiere executorie, data cu citarea partilor, insa numai dupa depunerea raportului, a raspunsului la eventualele obiectiuni sau a raportului suplimentar, dupa caz.
(3) Expertul are aceleasi drepturi ca si martorul in ceea ce priveste cheltuielile de transport, cazare si masa.
Comisie rogatorie
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 334. - Daca expertiza se face la o alta instanta, prin comisie rogatorie, numirea expertilor si stabilirea sumelor cuvenite vor fi lasate in sarcina acestei din urma instante.
§6. Mijloacele materiale de proba
Lucrurile ca mijloace de proba
Art. 335. - (1) Sunt mijloace materiale de proba lucrurile care prin insusirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le pastreaza servesc la stabilirea unui fapt care poate duce la solutionarea procesului.
(2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de proba si fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de inregistrare a sunetului, precum si alte asemenea mijloace tehnice, daca nu au fost obtinute prin incalcarea legii ori a bunelor moravuri.
Pastrare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 336. - (1) Mijloacele materiale de proba puse la dispozitia instantei vor fi pastrate pana la solutionarea definitiva a procesului.
(2) Daca aducerea la instanta a mijloacelor materiale de proba prezinta greutati datorita numarului, volumului sau altor insusiri ale lor ori locului unde se afla, acestea vor fi lasate in depozitul detinatorului sau al altei persoane.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul (4) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Verificare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 337. - (1) Mijloacele materiale de proba, aflate in pastrarea instantei, se aduc in sedinta de judecata.
(2) Daca mijloacele materiale de proba nu se afla in pastrarea instantei, aceasta poate ordona, dupa caz, fie aducerea lor, fie verificarea la fata locului, dispozitiile art. 287-294 fiind aplicabile in mod corespunzator.
(3) In incheierea sau in procesul-verbal, dupa caz, continand constatarile instantei, se va face mentiune si despre starea si semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de proba verificate.
Restituire. Trecerea in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 338. - In cazul in care instanta a dispus restituirea bunurilor care au servit ca mijloace materiale de proba si cei in drept a le primi nu le ridica in termen de 6 luni de la data cand au fost incunostintati in acest scop, instanta, in camera de consiliu, citand partile interesate si organul financiar local competent, va da o incheiere prin care aceste lucruri vor fi considerate ca abandonate si trecute in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale unde isi are sediul instanta. Incheierea poate fi atacata numai cu apel la instanta ierarhic superioara.
§7. Cercetarea la fata locului
Incuviintarea cercetarii la fata locului
Art. 339. - (1) Cercetarea la fata locului se poate face, la cerere sau din oficiu, cand instanta apreciaza ca ea este necesara pentru lamurirea procesului.
(2) Incheierea prin care se admite cercetarea va determina imprejurarile de fapt ce urmeaza sa fie lamurite la fata locului.
Efectuarea cercetarii la fata locului
Art. 340. - (1) Cercetarea la fata locului se face, cu citarea partilor, de catre judecatorul delegat sau de catre intregul complet de judecata. Prezenta procurorului este obligatorie cand participarea acestuia la judecata este ceruta de lege.
(2) Instanta poate, de asemenea, incuviinta ca ascultarea martorilor, expertilor si partilor sa se faca la fata locului.
Consemnarea rezultatului cercetarii
Art. 341. - (1) Despre cele constatate si masurile luate la fata locului, instanta va intocmi un proces-verbal, in care se vor consemna si sustinerile ori obiectiunile partilor, care va fi semnat de catre cei prezenti.
(2) Desenele, planurile, schitele sau fotografiile facute la fata locului vor fi alaturate procesului-verbal si vor fi semnate de catre judecator si de partile prezente la cercetare.
§8. Marturisirea
I. Admisibilitatea probei
Notiune si feluri
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 342. - (1) Constituie marturisire recunoasterea de catre una dintre parti, din proprie initiativa sau in cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversa isi intemeiaza pretentia sau, dupa caz, apararea.
(2) Marturisirea este judiciara sau extrajudiciara. Marturisirea judiciara Art. 343. - (1) Marturisirea judiciara face deplina dovada impotriva aceluia care a facut-o, fie personal, fie prin mandatar cu procura speciala.
(2) Marturisirea judiciara nu poate fi divizata impotriva autorului decat in cazurile cand cuprinde fapte distincte si care nu au legatura intre ele.
(3) De asemenea, marturisirea judiciara nu poate fi nici revocata, afara numai daca se face dovada ca a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile.
(4) Marturisirea judiciara nu produce efecte daca a fost facuta de o persoana lipsita de discernamant sau daca duce la pierderea unui drept de care cel care face recunoasterea nu poate dispune.
Marturisirea extrajudiciara
Art. 344. - (1) Marturisirea facuta in afara procesului este un fapt supus aprecierii judecatorului, potrivit regulilor generale de probatiune.
(2) Marturisirea extrajudiciara verbala nu poate fi invocata in cazurile in care proba cu martori nu este admisa.
II. Interogatoriul
Incuviintarea interogatoriului
Art. 345. - Instanta poate incuviinta, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricareia dintre parti, cu privire la fapte personale, care sunt de natura sa duca la solutionarea procesului.
Luarea interogatoriului persoanelor fizice
Art. 346. - (1) Cel chemat in persoana va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.
(2) Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, cand participa la judecata, precum si partea adversa pot pune direct intrebari celui chemat la interogatoriu.
(3) Partea va raspunde fara sa poata citi un proiect de raspuns scris in prealabil. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
(4) Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu.
(5) Cand ambele parti sunt de fata la luarea interogatoriului, ele pot fi confruntate.
Luarea interogatoriului reprezentantului legal
Art. 347. - Reprezentantul legal al unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cel care asista persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate fi chemat personal la interogatoriu numai in legatura cu actele incheiate si faptele savarsite in aceasta calitate.
Consemnarea raspunsurilor la interogatoriu
Art. 348. - (1) Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub sanctiunea de a nu fi tinute in seama.
(2) Daca partea interogata sau cealalta parte nu voieste ori nu poate sa semneze, se va consemna in josul interogatoriului.
(3) In cazul in care interogatoriul a fost dispus din oficiu, precum si in cazul prevazut la art. 346 alin. (2), vor fi consemnate in incheierea de sedinta atat intrebarile, cat si raspunsurile.
Luarea interogatoriului persoanelor juridice
Art. 349. - (1) Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica in prealabil, in conditiile prevazute la art. 189 lit. e).
(2) Se excepteaza societatile de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu.
Luarea interogatoriului partii aflate in strainatate
Art. 350. - (1) Daca prin tratate sau conventii internationale la care Romania este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel, partea care se afla in strainatate si este reprezentata in proces printr-un mandatar va putea fi interogata prin acesta.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 93. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este suficienta.
Luarea interogatoriului prin judecator delegat sau comisie rogatorie
Art. 351. - (1) Instanta poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta celui chemat la interogatoriu, printr-un judecator delegat, daca partea, din motive temeinice, este impiedicata de a veni in fata instantei. In acest caz, raspunsurile la intrebari se vor consemna in prezenta partii adverse sau in lipsa, daca aceasta a fost citata si nu s-a prezentat.
(2) Partea care locuieste in circumscriptia altei instante, in cazurile prevazute la alin. (1), se va asculta prin comisie rogatorie.
Neprezentarea la interogatoriu si refuzul de a raspunde
Art. 352. - Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul aceluia care a propus interogatoriul. In acest din urma caz, atat dovada cu martori, cat si alte probe, inclusiv prezumtiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului.
§9. Asigurarea probelor
Conditii de admisibilitate
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 353. - (1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori sa obtina recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau a unui drept, daca este pericol ca proba sa dispara ori sa fie greu de administrat in viitor, va putea cere, atat inainte, cat si in timpul procesului, administrarea acestor probe.
(2) In cazul in care partea adversa isi da acordul, cererea poate fi facuta, chiar daca nu exista urgenta.
Solutionarea cererii
Art. 354. - (1) Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul constatarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca procesul in prima instanta.
(2) Partea va arata in cerere probele a caror administrare o pretinde, faptele pe care vrea sa le dovedeasca, precum si motivele care fac necesara asigurarea acestora sau, dupa caz, acordul partii adverse.
(3) Instanta va dispune citarea partilor si va comunica partii adverse copie de pe cerere. Aceasta nu este obligata sa depuna intampinare.
(4) Instanta va solutiona cererea in camera de consiliu, prin incheiere.
(5) In caz de pericol in intarziere, instanta, apreciind imprejurarile, va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.
Regimul cailor de atac
Art. 355. - (1) Incheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie si nu este supusa niciunei cai de atac.
(2) Incheierea de respingere poate fi atacata separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
Administrarea probelor asigurate
Art. 356. - (1) Administrarea probei ce trebuie asigurata va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va fixa in acest scop.
(2) Administrarea probelor asigurate se constata printr-o incheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac.
Puterea doveditoare
Art. 357. - (1) Probele asigurate in conditiile prevazute la art. 356 vor fi cercetate de instanta, la judecarea procesului, sub raportul admisibilitatii si concludentei lor. In cazul in care gaseste necesar, instanta va proceda, daca este cu putinta, la o noua administrare a probelor asigurate.
(2) Probele asigurate pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.
(3) Cheltuielile facute cu administrarea probelor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.
Constatarea de urgenta a unei stari de fapt
Art. 358. - (1) La cererea oricarei persoane care are interesul sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea probelor, executorul judecatoresc in circumscriptia caruia urmeaza sa se faca constatarea va putea constata la fata locului aceasta stare de fapt.
(2) In cazul in care efectuarea constatarii prevazute la alin. (1) necesita concursul partii adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi facuta decat cu acordul acesteia.
(3) In lipsa acordului prevazut la alin. (2), partea interesata va putea cere instantei sa incuviinteze efectuarea constatarii. Instanta poate incuviinta efectuarea constatarii fara citarea aceluia impotriva caruia se cere. Dispozitiile art. 354-357 se aplica in mod corespunzator.
(4) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata, si are puterea doveditoare a inscrisului autentic.
Dispozitii speciale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 359. - In caz de pericol in intarziere, asigurarea dovezii si constatarea unei stari de fapt se vor putea face si in zilele nelucratoare si chiar in afara orelor legale, insa numai cu incuviintarea expresa a instantei.
SUBSECTIUNEA a 4-a
Administrarea probelor de catre avocati sau consilieri juridici
Domeniu de aplicare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 360. - Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile tuturor litigiilor, cu exceptia celor ce privesc starea civila si capacitatea persoanelor, relatiile de familie, precum si orice alte drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
Obligatia instantei
Art. 361. - La primul termen de judecata la care partile au fost legal citate si daca acestea sunt prezente sau reprezentate, instanta le va intreba daca sunt de acord ca probele sa fie administrate potrivit dispozitiilor din prezenta subsectiune.
Conventia partilor
Art. 362. - (1) La termenul prevazut la art. 361 partile, prezente personal sau reprezentate, pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza, potrivit dispozitiilor prezentei subsectiuni.
(2) Consimtamantul pentru administrarea probelor, prevazut la alin. (1), se va da de catre parti, personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala, in fata instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, sau prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obligat sa certifice consimtamantul si semnatura partii pe care o asista ori o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintre ele separat.
(3) Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca pentru procedura din prezenta subsectiune isi alege domiciliul la avocatul care o reprezinta.
(4) Consimtamantul dat potrivit alin. (2) nu poate fi revocat de catre una dintre parti.
Desfasurarea sedintei de judecata
Art. 363. - Pe parcursul administrarii probelor de catre avocati, sedintele de judecata, atunci cand acestea sunt necesare, se desfasoara potrivit art. 235, cu participarea obligatorie a avocatilor.
Masuri luate de instanta
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 364. - (1) Dupa constatarea valabilitatii consimtamantului dat conform art. 362, instanta va lua masurile prevazute la art. 232 alin. (2). Dispozitiile art. 249, 250, art. 251 alin. (1), art. 252 si 254 sunt aplicabile.
(2) Cand, potrivit legii, cererile prevazute la alin. (1) pot fi formulate si ulterior primului termen de judecata la care partile sunt legal citate, instanta poate acorda in acest scop un termen scurt, dat in cunostinta partilor reprezentate prin avocat.
(3) Dispozitiile art. 222 si ale art. 248 alin. (2)-(4) sunt aplicabile.
(4) Partea care lipseste nejustificat la termenul de incuviintare a probelor va fi decazuta din dreptul de a mai propune si administra orice proba, cu exceptia celei cu inscrisuri, dar va putea participa la administrarea probelor de catre cealalta parte si va putea combate aceste probe.
Termenul administrarii probelor
Art. 365. - (1) Pentru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabili un termen de pana la 6 luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestora.
(2) Termenul prevazut la alin. (1) va putea fi prelungit daca in cursul administrarii probelor:
1. se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunte; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului;
2. a incetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una dintre parti si avocatul sau; in acest caz, termenul se prelungeste cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;
3. una dintre parti a decedat; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul in care procesul este suspendat potrivit art. 406 alin. (1) pct. 1 sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitorilor;
4. in orice alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendarii, dispozitiile art. 405 alin. (1) pct. 2 nefiind insa aplicabile.
Programul administrarii probelor
Art. 366. - (1) In cel mult 5 zile de la incuviintarea probelor, avocatii partilor vor prezenta instantei programul de administrare a acestora, purtand semnatura avocatilor, in care se vor arata locul si data administrarii fiecarei probe. Programul se incuviinteaza de instanta, in camera de consiliu, si este obligatoriu pentru parti si avocatii lor.
(2) In procesele prevazute la art. 90 alin. (2) si (3) programul incuviintat potrivit alin. (1) va fi comunicat de indata procurorului, in conditiile art. 377.
(3) Probele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt obligate sa isi comunice inscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura.
(31) Data convenita pentru administrarea probelor potrivit alin. (1) poate fi modificata, cu acordul tuturor partilor.
___________
Alineatul (31) a fost introdus prin punctul 94. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(32) In cazul in care administrarea probei nu este posibila din motive obiective, va fi stabilit un nou termen, dispozitiile alin. (31) fiind aplicabile in mod corespunzator. Daca partile nu se inteleg, va fi sesizata instanta, potrivit art. 367.
___________
Alineatul (32) a fost introdus prin punctul 94. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Nerespectarea nejustificata a programului prevazut la alin. (1) atrage decaderea partii din dreptul de a mai administra proba respectiva.
(5) Dispozitiile art. 256 sunt aplicabile.
Solutionarea incidentelor
Art. 367. - Daca in cursul administrarii probelor una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte parti, prin incheiere data in camera de consiliu, se va pronunta de indata, iar cand este necesar, in cel mult 15 zile de la data la care a fost sesizata. Incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul procesului.
Inscrisuri detinute de terti
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 368. - In cazul in care se dispune infatisarea unui inscris detinut de o autoritate sau de o alta persoana, instanta, potrivit dispozitiilor art. 292, va dispune solicitarea inscrisului si, indata ce acesta este depus la instanta, comunicarea lui in copie fiecarui avocat.
Verificarea inscrisurilor
Art. 369. - Daca una dintre parti nu recunoaste scrisul sau semnatura dintr-un inscris, avocatul partii interesate, potrivit art. 367, va solicita instantei sa procedeze la verificarea inscrisurilor.
Ascultarea martorilor
Art. 370. - (1) Martorii vor fi ascultati, la locul si data prevazute in programul incuviintat de instanta, de catre avocatii partilor, in conditiile art. 312 alin. (1) si art. 315 alin. (1), (2), (4) si (5), care se aplica in mod corespunzator. Ascultarea martorilor se face fara prestare de juramant, punandu-li-se insa in vedere ca daca nu vor spune adevarul savarsesc infractiunea de marturie mincinoasa. Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
(2) Martorii prevazuti la art. 314 vor fi ascultati numai de catre instanta.
Consemnarea marturiei
Art. 371. - (1) Marturia se va consemna intocmai de catre o persoana convenita de parti si se va semna, pe fiecare pagina si la sfarsitul ei, de catre avocatii partilor, de cel ce a consemnat-o si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprinsul consemnarii.
(2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate prin semnatura celor mentionati la alin. (1), sub sanctiunea de a nu fi luate in seama.
(3) Daca marturia a fost stenografiata, aceasta va fi transcrisa. Atat stenograma, cat si transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. (1) si depuse la dosar.
(4) Daca marturia a fost inregistrata cu mijloace audiovizuale, aceasta va putea fi ulterior transcrisa la cererea partii interesate, in conditiile legii. Transcrierea inregistrarilor va fi semnata potrivit alin. (1) si depusa la dosar.
Autentificarea marturiei
Art. 372. - Partile pot conveni ca declaratiile martorilor sa fie consemnate si autentificate de un notar public. Dispozitiile art. 370 sunt aplicabile.
Expertiza
Art. 373. - (1) In cazul in care este incuviintata o expertiza, in programul administrarii probelor partile vor trece numele expertului pe care il vor alege prin invoiala lor, precum si numele consilierilor fiecareia dintre ele.
(2) Daca partile nu se invoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instantei, la termenul cand incuviinteaza probele potrivit art. 364, sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 325 alin. (1) si (2).
(3) Expertul este obligat sa efectueze expertiza si sa o predea avocatilor partilor, sub semnatura de primire, cu cel putin 30 de zile inainte de termenul fixat de instanta potrivit art. 365. De asemenea, el are indatorirea sa dea explicatii avocatilor si partilor, iar dupa fixarea termenului de judecata, sa se conformeze dispozitiilor art. 331-333.
Cercetarea la fata locului
Art. 374. - Daca s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de catre instanta potrivit dispozitiilor art. 339-341. Procesul-verbal prevazut la art. 341 alin. (1) va fi intocmit in atatea exemplare cate parti sunt si va fi inmanat avocatilor acestora in cel mult 5 zile de la efectuarea cercetarii.
Interogatoriul
Art. 375. - Cand s-a incuviintat chemarea la interogatoriu, instanta va cita partile, la termenul stabilit, in camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum si de pe cel dispus si primit potrivit art. 349 alin. (1) vor fi inmanate de indata avocatilor partilor.
Incidente privind probele
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 376. - (1) Instanta, in conditiile art. 367, va hotari asupra cererii de inlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.
(2) De asemenea, in conditiile aratate la alin. (1), instanta se va pronunta cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau fi prevazute pentru a fi solicitate potrivit art. 232 alin. (2) pct. 7.
Concluziile scrise
Art. 377. - (1) Dupa administrarea tuturor probelor incuviintate de instanta reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau le va inmana in mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte parti din proces si, cand este cazul, Ministerului Public.
(2) Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise, pe care le va comunica, potrivit alin. (1), reclamantului, celorlalte parti, precum si, cand este cazul, Ministerului Public.
Alcatuirea dosarului
Art. 378. - (1) Avocatii partilor vor alcatui pentru fiecare parte cate un dosar si unul pentru instanta, in care vor depune cate un exemplar al tuturor inscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecarei probe.
(2) Dosarele prevazute la alin. (1) vor fi numerotate, snuruite si vor purta semnatura avocatilor partilor pe fiecare pagina.
Depunerea dosarului la instanta
Art. 379. - La expirarea termenului stabilit de instanta, potrivit art. 365, avocatii partilor vor prezenta impreuna instantei dosarul cauzei, intocmit potrivit art. 378.
Judecarea cauzei
Art. 380. - (1) Primind dosarul, instanta va fixa termenul de judecata, dat in cunostinta partilor, care nu va putea fi mai lung de 15 zile de la data primirii dosarului.
(2) La acest termen, instanta va putea hotari, pentru motive temeinice si dupa ascultarea partilor, sa se administreze noi probe sau sa se administreze nemijlocit in fata sa unele dintre probele administrate de avocati.
(3) In acest scop, instanta va stabili termene scurte, in continuare, date in cunostinta partilor. Pentru prezentarea in fata instantei martorii vor fi citati, de asemenea, in termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispozitiile art. 154 si ale art. 307 alin. (2) sunt aplicabile.
(4) Daca, la termenul prevazut la alin. (1), instanta socoteste ca nu este necesara administrarea de noi probe sau a unora dintre cele administrate de avocati, va proceda la judecarea in fond a procesului, acordand partilor cuvantul pentru a pune concluzii prin avocat.
Dispozitii aplicabile
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 381. - (1) Dispozitiile subsectiunii a 3-a "Probele" a sectiunii a 2-a a capitolului II sunt aplicabile, daca in prezenta subsectiune nu se prevede altfel.
(2) La cererea avocatului sau a partii interesate instanta poate lua masura amenzii judiciare si obligarii la plata de despagubiri, in cazurile si conditiile prevazute de dispozitiile art. 182-185.
Consilierii juridici
Art. 382. - Dispozitiile prezentei subsectiuni sunt aplicabile in mod corespunzator si consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezinta partea.
SECTIUNEA a 3-a
Dezbaterea in fond a procesului
Obiectul dezbaterilor
Art. 383. - Dezbaterile procesului poarta asupra imprejurarilor de fapt si temeiurilor de drept, invocate de parti in cererile lor sau, dupa caz, ridicate de catre instanta din oficiu.
Chestiunile prealabile dezbaterilor in fond
Art. 384. - Inainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanta, din oficiu sau la solicitarea partilor, pune in discutia acestora cererile, exceptiile procesuale si apararile care nu au fost solutionate in cursul cercetarii procesului, precum si cele care, potrivit legii, pot fi invocate in orice stare a procesului.
Completarea sau refacerea unor probe
Art. 385. - Instanta poate proceda la completarea ori refacerea unor probe, in cazul in care, din dezbateri, rezulta necesitatea acestei masuri.
Deschiderea dezbaterilor in fond
Art. 386. - Daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat si nu mai sunt alte incidente de solutionat, presedintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul partilor, in ordinea si conditiile prevazute la art. 211, pentru ca fiecare sa isi sustina cererile si apararile formulate in proces.
Continuarea dezbaterilor in fond
Art. 387. - Dezbaterile incepute vor fi continuate la acelasi termen pana la inchiderea lor, cu exceptia cazului in care, pentru motive temeinice, sunt lasate in continuare pentru o alta zi, chiar in afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
Inchiderea dezbaterilor in fond
Art. 388. - (1) Cand considera ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de drept ale cauzei, presedintele inchide dezbaterile.
(2) Daca va considera necesar, instanta poate cere partilor, la inchiderea dezbaterilor, sa depuna completari la notele intocmite potrivit art. 238. Partile pot depune aceste completari si in cazul in care acestea nu au fost cerute de instanta.
(3) Dupa inchiderea dezbaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosarul cauzei, sub sanctiunea de a nu fi luat in seama.
SECTIUNEA a 4-a
Deliberarea si pronuntarea hotararii
Deliberarea
Art. 389. - (1) Dupa inchiderea dezbaterilor, completul de judecata delibereaza in secret asupra hotararii ce urmeaza sa pronunte.
(2) La deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora au avut loc dezbaterile. Fiecare dintre membrii completului de judecata are indatorirea sa isi exprime opinia, incepand cu cel mai nou in functie. Presedintele isi exprima opinia cel din urma.
(3) Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie. In aceasta situatie, procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca ele sa puna din nou concluzii in fata completului de judecata legal constituit.
Amanarea pronuntarii
Art. 390. - (1) In cazuri justificate, daca instanta nu ia hotararea de indata, pronuntarea acesteia poate fi amanata pentru un termen care nu poate depasi 15 zile.
(2) In cazul amanarii prevazute la alin. (1), presedintele, odata cu anuntarea termenului la care a fost amanata pronuntarea, poate stabili ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
(3) Daca pronuntarea a fost amanata, hotararea nu poate fi pronuntata mai inainte de data fixata in acest scop.
Solutionarea cauzei
Art. 391. - (1) Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii. Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede altfel.
(2) Daca cererea are ca obiect pretentii privitoare la obligatia de intretinere, alocatia pentru copii, chirie, arenda, plata salariului, rate din pretul vanzarii sau alte sume datorate periodic, instanta il va obliga pe parat, la cererea reclamantului, dupa achitarea taxelor de timbru, potrivit legii, si la plata sumelor devenite exigibile dupa introducerea cererii.
(3) In cazurile in care instanta poate da termen pentru executarea hotararii, ea va face aceasta prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care a acordat termenul. Debitorul nu va putea cere termen de plata, daca debitorului i s-a acordat un termen rezonabil de plata de catre creditor ori a avut posibilitatea sa execute intr-un termen rezonabil, calculat de la data comunicarii cererii de chemare in judecata, in conformitate cu prevederile art. 1.522 din Codul civil si nici daca la data pronuntarii subzista vreunul dintre motivele prevazute la art. 665 alin. (1).
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 95. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Luarea hotararii
Art. 392. - (1) Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata si se da in numele legii.
(2) Cand unanimitatea nu poate fi realizata, hotararea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecata. Daca din deliberare rezulta mai mult de doua opinii, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult sunt datori sa se uneasca intr-o singura opinie.
(3) In cazul in care majoritatea nu poate fi realizata, procesul se judeca in complet de divergenta, constituit prin includerea in completul initial si a presedintelui instantei sau a vicepresedintelui, a presedintelui de sectie ori a unui judecator desemnat de presedinte.
Judecata in complet de divergenta
Art. 393. - (1) In situatia prevazuta la art. 392 alin. (3), divergenta se judeca in aceeasi zi sau, daca nu este posibil, intr-un termen care nu poate depasi 20 de zile de la ivirea divergentei, cu citarea partilor. In pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare de 7 zile.
(2) Dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor ramase in divergenta si care se anunta partilor in sedinta, instanta fiind indreptatita, atunci cand apreciaza ca este necesar, sa administreze noi dovezi si sa ordone orice alte masuri ingaduite de lege.
(3) Partile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate in divergenta.
(4) Dispozitiile art. 392 alin. (2) se aplica in mod corespunzator, judecatorii avand dreptul de a reveni asupra parerii lor care a provocat divergenta.
(5) Cand divergenta nu priveste solutia ce trebuie data intregii cauze, dupa judecarea chestiunilor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea cauzei.
Repunerea pe rol
Art. 394. - Daca in timpul deliberarii instanta gaseste ca sunt necesare probe sau lamuriri noi, va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea partilor.
Intocmirea minutei
Art. 395. - (1) Dupa ce a fost luata hotararea, se va intocmi de indata o minuta care va cuprinde solutia si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.
(2) Minuta, sub sanctiunea nulitatii hotararii, se va semna pe fiecare pagina de catre judecatori si, dupa caz, de magistratulasistent, dupa care se va consemna intr-un registru special, tinut la grefa instantei. Acest registru poate fi tinut si in format electronic.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 96. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Pronuntarea hotararii
Art. 396. - Sub rezerva dispozitiilor art. 390 alin. (2), hotararea se va pronunta in sedinta publica, la locul unde s-au desfasurat dezbaterile, de catre presedinte sau de catre un judecator, membru al completului de judecata, care va citi minuta, indicand si calea de atac ce poate fi folosita impotriva hotararii.
Data hotararii
Art. 397. - Data hotararii este aceea la care minuta este pronuntata potrivit legii.
Renuntarea la calea de atac in fata primei instante
Art. 398. - (1) Partea prezenta la pronuntarea hotararii poate renunta, in conditiile legii, la calea de atac, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal semnat de presedinte si de grefier.
(2) Renuntarea se poate face si ulterior pronuntarii, chiar si dupa declararea caii de atac, prin prezentarea partii inaintea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta ori, dupa caz, prin inscris autentic care se va depune la grefa instantei, atat timp cat dosarul nu a fost inaintat la instanta competenta, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 97. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Nulitatea hotararii
Art. 399. - Nulitatea unei hotarari nu poate fi ceruta decat prin caile de atac prevazute de lege, in afara de cazul cand legea prevede in mod expres altfel.
CAPITOLUL III
Unele incidente procedurale
SECTIUNEA 1
Renuntarea la judecata
Conditii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 400. - (1) Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procura speciala.
(3) Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, il va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecata pe care paratul le-a facut.
(4) Daca reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. Daca paratul nu este prezent la termenul la care reclamantul declara ca renunta la judecata, instanta va acorda paratului un termen pana la care sa isi exprime pozitia fata de cererea de renuntare. Lipsa unui raspuns pana la termenul acordat se considera acord tacit la renuntare.
(5) Cand renuntarea la judecata se face in apel sau in caile extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va dispune si anularea, in tot sau in parte, a hotararii sau, dupa caz, a hotararilor pronuntate in cauza.
(6) Renuntarea la judecata se constata prin hotarare supusa recursului, care va fi judecat de instanta ierarhic superioara celei care a luat act de renuntare. Cand renuntarea are loc in fata unei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, hotararea este definitiva.
___________
Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 98. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Efectele renuntarii
Art. 401. - (1) Renuntarea la judecata a unuia dintre reclamanti nu este opozabila celorlalti reclamanti.
(2) Renuntarea produce efecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta si nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator.
SECTIUNEA a 2-a
Renuntarea la dreptul pretins
Renuntarea in prima instanta
Art. 402. - (1) Reclamantul poate, in tot cursul procesului, sa renunte la insusi dreptul pretins, daca poate dispune de acesta, fara a fi necesar acordul paratului.
(2) In caz de renuntare la dreptul pretins, instanta pronunta o hotarare prin care va respinge cererea in fond, dispunand si asupra cheltuielilor de judecata.
(3) Renuntarea se poate face atat verbal in sedinta, consemnandu-se in incheiere, cat si prin inscris autentic.
Renuntarea in caile de atac
Art. 403. - (1) Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in tot sau in parte, in masura renuntarii, dispozitiile art. 402 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Cand renuntarea este facuta in caile extraordinare de atac, vor fi anulate hotararile pronuntate in cauza, dispozitiile art. 402 aplicandu-se in mod corespunzator.
Cai de atac
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 99. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 404. - Hotararea este supusa recursului, care se judeca de instanta ierarhic superioara celei care a luat act de renuntarea la dreptul pretins. Cand renuntarea are loc in fata unei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca de Completul de 5 judecatori.
___________
Art. 404. - a fost modificat prin punctul 99. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
SECTIUNEA a 3-a
Suspendarea procesului
Suspendarea voluntara
Art. 405. - (1) Judecatorul va suspenda judecata:
1. cand amandoua partile o cer;
2. cand niciuna dintre parti, legal citate, nu se infatiseaza la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea in lipsa.
(2) Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost formulata.
Suspendarea de drept
Art. 406. - (1) Judecarea cauzelor se suspenda de drept:
1. prin decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a acestora;
2. prin interdictia judecatoreasca sau punerea sub curatela a unei parti, pana la numirea tutorelui sau curatorului;
3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti, survenit cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui nou reprezentant sau mandatar;
4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului, pana la numirea unui nou tutore sau curator;
5. cand persoana juridica este dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului;
6. prin deschiderea procedurii insolventei, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive, daca debitorul trebuie reprezentat, pana la numirea administratorului ori lichidatorului judiciar;
7. in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana;
8. in alte cazuri prevazute de lege.
(2) Cu toate acestea, faptele prevazute la alin. (1) nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele au survenit dupa inchiderea dezbaterilor.
Suspendarea facultativa
Art. 407. - (1) Instanta poate suspenda judecata:
1. cand dezlegarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
2. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea, daca legea nu prevede altfel;
3. in alte cazuri prevazute de lege.
(2) Suspendarea va dura pana cand hotararea pronuntata in cauza care a provocat suspendarea a devenit definitiva.
(3) Cu toate acestea, instanta poate reveni motivat asupra suspendarii, daca se constata ca partea care a cerut-o nu are un comportament diligent in cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversand solutionarea acestuia, ori daca urmarirea penala care a determinat suspendarea dureaza mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fara a se dispune o solutie in acea cauza.
Hotararea de suspendare
Art. 408. - (1) Asupra suspendarii judecarii procesului instanta se va pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat, la instanta ierarhic superioara. Cand suspendarea a fost dispusa de Inalta Curte de Casatie si Justitie, hotararea este definitiva.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 100. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.
Reluarea judecarii procesului
Art. 409. - Judecata cauzei suspendate se reia:
1. prin cererea de redeschidere facuta de una dintre parti, cand suspendarea s-a dispus prin invoirea partilor sau din cauza lipsei lor;
2. prin cererea de redeschidere a procesului, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute la art. 406 alin. (1) pct. 1-6;
3. in cazurile prevazute la art. 406 alin. (1) pct. 7, dupa pronuntarea hotararii de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene;
4. prin alte modalitati prevazute de lege.
SECTIUNEA a 4-a
Perimarea cererii
Cererile supuse perimarii
Art. 410. - (1) Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din motive imputabile partii, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta.
(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile cand actul de procedura trebuia efectuat din oficiu, precum si cele cand, din motive care nu sunt imputabile partii, cererea n-a ajuns la instanta competenta sau nu se poate fixa termen de judecata.
Intreruperea cursului perimarii
Art. 411. - Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes.
Suspendarea cursului perimarii
Art. 412. - (1) Cursul perimarii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii, pronuntata de instanta in cazurile prevazute la art. 407, precum si in alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.
(2) In cazurile prevazute la art. 406, cursul perimarii este suspendat timp de o luna de la data cand s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 3 luni ale termenului de perimare.
(3) Perimarea se suspenda, de asemenea, pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din cauza unor motive temeinic justificate, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
Efectele cererii asupra coparticipantilor
Art. 413. - In cazul in care sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare ori actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.
Procedura perimarii
Art. 414. - (1) Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Judecatorul va cita de urgenta partile si va dispune grefierului sa intocmeasca un referat asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.
(2) Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau in sedinta publica.
(3) Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in instanta de apel.
Hotararea de perimare
Art. 415. - (1) Daca instanta constata ca perimarea nu a intervenit, pronunta o incheiere care poate fi atacata odata cu fondul procesului.
(2) Hotararea care constata perimarea este supusa recursului, la instanta ierarhic superioara, in termen de 5 zile de la pronuntare. Cand perimarea se constata de o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca de Completul de 5 judecatori.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 101. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Efectele perimarii
Art. 416. - (1) Perimarea lipseste de efect toate actele de procedura facute in acea instanta.
(2) Cand insa se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este necesara refacerea lor.
Perimarea instantei
Art. 417. - Orice cerere adresata unei instante si care a ramas in nelucrare timp de 10 ani se perima de drept, chiar in lipsa unor motive imputabile partii. Dispozitiile art. 414 se aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL IV
Hotararile judecatoresti
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
§1. Denumirea, intocmirea si comunicarea hotararii
Denumirea hotararilor
Art. 418. - (1) Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste sentinta.
(11) Hotararea prin care judecatoria solutioneaza caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege, se numeste sentinta.
___________
Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 102. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului si recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata ca urmare a anularii in apel a hotararii primei instante si retinerii cauzei spre judecare ori ca urmare a rejudecarii cauzei in fond dupa casarea cu retinere in recurs, se numeste decizie.
(3) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra contestatiei in anulare sau asupra revizuirii se numeste, dupa caz, sentinta sau decizie.
(4) Toate celelalte hotarari date de instanta se numesc incheieri, daca legea nu prevede altfel.
Continutul hotararii
Art. 419. - (1) Hotararea va cuprinde:
a) partea introductiva, in care se vor face mentiunile prevazute la art. 228 alin. (1) si (2). Cand dezbaterile au fost consemnate intr-o incheiere de sedinta, partea introductiva a hotararii va cuprinde numai denumirea instantei, numarul dosarului, data, numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata, numele si prenumele grefierului, numele si prenumele procurorului, daca a participat la judecata, precum si mentiunea ca celelalte date sunt aratate in incheiere;
b) considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;
c) dispozitivul, in care se vor arata numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea, sediul, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, solutia data tuturor cererilor deduse judecatii si cuantumul cheltuielilor de judecata acordate.
(2) Daca hotararea s-a dat in folosul mai multor reclamanti sau impotriva mai multor parati, se va arata ceea ce se cuvine fiecarui reclamant si la ce este obligat fiecare parat ori, cand este cazul, daca drepturile si obligatiile partilor sunt solidare sau indivizibile.
(3) In partea finala a dispozitivului se vor arata daca hotararea este executorie, este supusa unei cai de atac ori este definitiva, data pronuntarii ei, mentiunea ca s-a pronuntat in sedinta publica sau intr-o alta modalitate prevazuta de lege, precum si semnaturile membrilor completului de judecata. Cand hotararea este supusa apelului sau recursului se va arata si instanta la care se depune cererea pentru exercitarea caii de atac.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 103. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Redactarea si semnarea hotararii
Art. 420. - (1) Hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. Cand in compunerea completului de judecata intra si asistenti judiciari, presedintele il va putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 104. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) In cazul in care unul dintre judecatori sau asistentii judiciari a ramas in minoritate la deliberare, el isi va redacta opinia separata, care va cuprinde expunerea considerentelor, solutia pe care a propus-o si semnatura acestuia. De asemenea, judecatorul care este de acord cu solutia, dar pentru considerente diferite, va redacta separat opinia concurenta.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 104. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Hotararea va fi semnata de membrii completului de judecata si de catre grefier.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 104. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Daca vreunul dintre judecatori este impiedicat sa semneze hotararea, ea va fi semnata in locul sau de presedintele completului, iar daca si acesta ori judecatorul unic se afla intr-o astfel de situatie, hotararea se va semna de catre presedintele instantei. Cand impiedicarea priveste pe grefier, hotararea se va semna de grefierul- sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.
(5) Hotararea se va redacta si se va semna in cel mult 30 de zile de la pronuntare. Opinia separata a judecatorului ramas in minoritate, precum si, cand este cazul, opinia concurenta se redacteaza si se semneaza in acelasi termen.
(6) Hotararea se va intocmi in doua exemplare originale, dintre care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune spre conservare la dosarul de hotarari al instantei.
Comunicarea hotararii
Art. 421. - (1) Hotararea se va comunica din oficiu partilor, in copie, chiar daca este definitiva. Comunicarea se va face de indata ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii.
(2) Hotararile definitive prin care s-a dispus efectuarea unei inscrieri in cartea funciara sau, dupa caz, in alte registre publice se vor comunica din oficiu si institutiei sau autoritatii care tine acele registre.
(3) Hotararile definitive prin care s-a dispus anularea, in tot sau in parte, a unui act notarial se comunica din oficiu de indata notarului public instrumentator, direct ori prin intermediul camerei notarilor publici in circumscriptia careia functioneaza.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 105. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) De asemenea, hotararile prin care instanta se pronunta in legatura cu prevederi cuprinse in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in alte acte juridice ale Uniunii Europene se comunica, din oficiu, chiar daca nu sunt definitive, si autoritatii sau institutiei nationale cu atributii de reglementare in materie.
Adaugirile, schimbarile sau corecturile
Art. 422. - Adaugirile, schimbarile sau corecturile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecatori, sub sanctiunea neluarii lor in seama.
§2. Efectele hotararii judecatoresti
Dezinvestirea instantei
Art. 423. - Dupa pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste si niciun judecator nu poate reveni asupra parerii sale.
Autoritatea de lucru judecat
Art. 424. - (1) Hotararea judecatoreasca ce solutioneaza, in tot sau in parte, fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptii procesuale ori asupra oricarui alt incident are, de la pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata.
(2) Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijina, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa.
(3) Hotararea judecatoreasca prin care se ia o masura provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
(4) Cand hotararea este supusa apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
(5) Hotararea atacata cu contestatia in anulare sau revizuire isi pastreaza autoritatea de lucru judecat pana ce va fi inlocuita cu o alta hotarare.
Efectele lucrului judecat
Art. 425. - (1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeasi calitate, in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect.
(2) Oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma.
Exceptia autoritatii de lucru judecat
Art. 426. - Exceptia autoritatii de lucru judecat poate fi invocata de instanta sau de parti in orice stare a procesului, chiar inaintea instantei de recurs. Ca efect al admiterii exceptiei, partii i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata.
Puterea executorie
Art. 427. - Hotararea judecatoreasca are putere executorie, in conditiile prevazute de lege.
Forta probanta
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 106. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 428. - Hotararea judecatoreasca are forta probanta a unui inscris autentic.
___________
Art. 428. - a fost modificat prin punctul 106. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Obligativitatea si opozabilitatea hotararii
Art. 429. - (1) Hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii acestora.
(2) Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.
SECTIUNEA a 2-a
Hotararile date in baza recunoasterii pretentiilor
Cazuri
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 430. - (1) Cand paratul a recunoscut in tot sau in parte pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia din urma, va da o hotarare in masura recunoasterii.
(2) Daca recunoasterea este partiala, judecata va continua cu privire la pretentiile ramase nerecunoscute, instanta urmand a pronunta o noua hotarare asupra acestora.
Calea de atac
Art. 431. - (1) Hotararea prevazuta la art. 430 poate fi atacata numai cu recurs la instanta ierarhic superioara.
(2) Cand recunoasterea pretentiilor a fost facuta inaintea instantei de apel, hotararea primei instante va fi anulata in masura recunoasterii, dispunandu-se admiterea, in mod corespunzator, a cererii. Dispozitiile art. 430 alin. (2) raman aplicabile.
SECTIUNEA a 3-a
Hotararea prin care se incuviinteaza invoiala partilor
Conditiile in care se poate lua act de tranzactie
Art. 432. - (1) Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca tranzactia lor.
(2) Daca partile se infatiseaza la ziua stabilita pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita chiar de un singur judecator.
(3) Daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.
Forma tranzactiei
Art. 433. - Tranzactia va fi incheiata in forma scrisa si va alcatui dispozitivul hotararii.
Calea de atac
Art. 434. - Hotararea care consfinteste tranzactia intervenita intre parti poate fi atacata, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanta ierarhic superioara.
Domeniu de aplicare
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 107. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 435. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si in cazul in care invoiala partilor este urmarea procedurii de mediere.
___________
Art. 435. - a fost modificat prin punctul 107. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
SECTIUNEA a 4-a
Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii
Indreptarea hotararii
Art. 436. - (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu ori la cerere.
(2) Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar ca ele sa dea anumite lamuriri.
(3) In cazul hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii.
Lamurirea hotararii si inlaturarea dispozitiilor contradictorii
Art. 437. - (1) In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori daca acesta cuprinde dispozitii contradictorii, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.
(2) Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu, cu citarea partilor.
(3) Incheierea se va atasa la hotarare, atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei.
Completarea hotararii
Art. 438. - (1) Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in caile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 108. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 437 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(3) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.
Obligativitatea procedurii
Art. 439. - Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 436-438.
Cai de atac
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 440. - Incheierile pronuntate in temeiul art. 436 si 437, precum si hotararea pronuntata potrivit art. 438 sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, indreptarea, lamurirea sau inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea.
Suportarea cheltuielilor de judecata
Art. 441. - In cazul in care cererea de indreptare, de lamurire sau de completare a hotararii a fost admisa, cheltuielile facute de parte in aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii. Cand cererea a fost respinsa, cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit dreptului comun.
SECTIUNEA a 5-a
Executarea provizorie
Executarea provizorie de drept
Art. 442. - (1) Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:
1. stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti, stabilirea locuintei minorului, precum si modul de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu minorul;
2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
3. despagubiri pentru accidente de munca;
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;
5. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;
6. reparatii grabnice;
7. punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului;
8. cereri privitoare la posesie, numai in ceea ce priveste posesia;
9. hotararile pronuntate in temeiul recunoasterii de catre parat a pretentiilor reclamantului, pronuntate in conditiile art. 430;
10. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.
(2) Executarea hotararilor prevazute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Executarea provizorie judecatoreasca
Art. 443. - (1) Instanta poate incuviinta executarea provizorie a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va considera ca masura este necesara in raport cu temeinicia vadita a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum si atunci cand ar aprecia ca neluarea de indata a acestei masuri este vadit prejudiciabila pentru creditor. In aceste cazuri, instanta il va putea obliga pe creditor la plata unei cautiuni, in conditiile art. 708 alin. (2) si (3).
(2) Executarea provizorie nu se poate incuviinta:
1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;
2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.
(3) Cererea de executare provizorie se va putea face in scris, precum si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor.
(4) Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.
Suspendarea executarii provizorii
Art. 444. - (1) Suspendarea executarii provizorii va putea fi solicitata fie prin cererea de apel, fie distinct in tot cursul judecatii in apel.
(2) Cererea se va depune la prima instanta sau, dupa caz, la instanta de apel. In aceasta din urma situatie, la cerere se va alatura o copie legalizata a dispozitivului hotararii.
(3) Cererea de suspendare se va judeca de catre instanta de apel. Dispozitiile art. 708 alin. (6) sunt aplicabile.
(4) Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum va fi stabilit de instanta in conditiile art. 708 alin. (2) si (3).
(5) Pana la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi incuviintata provizoriu, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. (4).
___________
Art. 444. a fost derogat prin alineatul (3) din Ordonanta nr. 10/2004 incepand cu 01.09.2012.
SECTIUNEA a 6-a
Cheltuielile de judecata
Cuantumul cheltuielilor de judecata
Art. 445. - (1) Cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar, onorariile avocatilor, ale expertilor si ale specialistilor numiti in conditiile art. 324 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de transport si, daca este cazul, de cazare, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a procesului.
(2) Instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei. Masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator la plata expertilor judiciari si a specialistilor numiti in conditiile art. 324 alin. (3).
(4) Nu vor putea fi insa micsorate cheltuielile de judecata avand ca obiect plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, precum si plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
Dovada cheltuielilor de judecata
Art. 446. - Partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca, in conditiile legii, dovada existentei si intinderii lor, cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Acordarea cheltuielilor de judecata
Art. 447. - (1) Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata.
(2) Cand cererea a fost admisa numai in parte, judecatorii vor stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Daca este cazul, judecatorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecata.
Exonerarea paratului de la plata
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 109. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 448. - Paratul care a recunoscut, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, cu exceptia cazului in care, prealabil pornirii procesului, a fost pus in intarziere de catre reclamant sau se afla de drept in intarziere. Dispozitiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil raman aplicabile.
___________
Art. 448. - a fost modificat prin punctul 109. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Situatia mai multor reclamanti sau parati
Art. 449. - Daca in cauza sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor putea fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu pozitia lor in proces ori cu natura raportului juridic existent intre ei.
TITLUL II
Caile de atac
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Enumerare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 450. - Calea ordinara de atac este apelul, iar caile extraordinare de atac sunt recursul, contestatia in anulare si revizuirea.
Legalitatea caii de atac
Art. 451. - (1) Hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei.
(2) Mentiunea inexacta din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac deschisa contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevazuta de lege.
(3) Daca instanta respinge ca inadmisibila calea de atac neprevazuta de lege, exercitata de partea interesata in considerarea mentiunii inexacte din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac, hotararea pronuntata de instanta de control judiciar va fi comunicata, din oficiu, tuturor partilor care au luat parte la judecata in care s-a pronuntat hotararea atacata. De la data comunicarii incepe sa curga, daca este cazul, termenul pentru exercitarea caii de atac prevazute de lege.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 110. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Subiectele cailor de atac
Art. 452. - Caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces care justifica un interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau persoane.
Ordinea exercitarii cailor de atac
Art. 453. - (1) Caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atat timp cat este deschisa calea de atac a apelului.
(2) In cazul hotararilor susceptibile de apel, daca acesta nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o hotarare susceptibila de apel si de recurs poate fi atacata, inauntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanta care ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva hotararii date in apel, daca partile consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaratie verbala, data in fata instantei a carei hotarare se ataca si consemnata intr-un proces-verbal. In acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 111. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Caile extraordinare de atac pot fi exercitate si concomitent, in conditiile legii. Recursul se judeca cu prioritate.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 111. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Unicitatea caii de atac
Art. 454. - (1) O cale de atac poate fi exercitata impotriva unei hotarari numai o singura data, daca legea prevede acelasi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declararii acelei cai de atac.
(2) Daca prin aceeasi hotarare au fost solutionate si cereri accesorii, hotararea este supusa in intregul ei caii de atac prevazute de lege pentru cererea principala.
(3) In cazul in care prin aceeasi hotarare au fost solutionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotararea in intregul ei este supusa apelului. Hotararea data in apel este supusa recursului.
(4) Daca hotararea cu privire la o cerere principala sau incidentala nu este supusa nici apelului si nici recursului, solutia cu privire la celelalte cereri este supusa cailor de atac in conditiile legii.
(5) In cazurile prevazute la alin. (2)-(4), termenul de apel sau, dupa caz, de recurs este cel de drept comun, chiar daca prin legi speciale se prevede altfel.
Partea din hotarare care poate fi atacata
Art. 455. - (1) Calea de atac se indreapta impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii.
(2) Cu toate acestea, in cazul in care calea de atac vizeaza numai considerentele hotararii prin care s-au dat dezlegari unor probleme de drept ce nu au legatura cu judecata acelui proces sau care sunt gresite ori cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza partea, instanta, admitand calea de atac, va inlatura acele considerente si le va inlocui cu propriile considerente, mentinand solutia cuprinsa in dispozitivul hotararii atacate.
Intelegerea partilor in caile de atac
Art. 456. - Partile pot solicita instantei legal investite cu solutionarea unei cai de atac sa ia act de intelegerea lor cu privire la solutionarea litigiului. Dispozitiile art. 432-435 se aplica in mod corespunzator.
Achiesarea la hotarare
Art. 457. - (1) Achiesarea la hotarare reprezinta renuntarea unei parti la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja impotriva tuturor sau a anumitor solutii din respectiva hotarare.
(2) Achiesarea, atunci cand este conditionata, nu produce efecte decat daca este acceptata expres de partea adversa.
(3) Dispozitiile art. 398 raman aplicabile.
Felurile achiesarii
Art. 458. - (1) Achiesarea poate fi expresa sau tacita, totala ori partiala.
(2) Achiesarea expresa se face de parte prin act autentic sau prin declaratie verbala in fata instantei ori de mandatarul sau in temeiul unei procuri speciale.
(3) Achiesarea tacita poate fi dedusa numai din acte sau fapte precise si concordante care exprima intentia certa a partii de a-si da adeziunea la hotarare.
(4) Achiesarea poate fi totala, daca priveste hotararea in intregul ei, sau, dupa caz, partiala, daca priveste numai o parte din hotararea respectiva.
Masurile de administrare judiciara
Art. 459. - Masurile de administrare judiciara nu pot face obiectul niciunei cai de atac.
CAPITOLUL II
Apelul
Apelul principal. Obiectul
Art. 460. - (1) Hotararile pronuntate in prima instanta pot fi atacate cu apel, daca legea nu prevede in mod expres altfel.
(2) Sunt supuse apelului si hotararile date in ultima instanta daca, potrivit legii, instanta nu putea sa judece decat in prima instanta.
(3) Hotararile date in ultima instanta raman neapelabile, chiar daca in hotarare s-a aratat ca au fost pronuntate in prima instanta.
(4) Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, afara de cazul cand legea dispune altfel.
Situatiile in care partea nu poate face apel principal
Art. 461. - (1) Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel principal.
(2) Partea care a executat partial hotararea de prima instanta, desi aceasta nu era susceptibila de executare provizorie, nu mai are dreptul de a face apel principal cu privire la dispozitiile executate.
Termenul de apel
Art. 462. - (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
(2) Termenul de apel prevazut la alin. (1) curge de la comunicarea hotararii, chiar atunci cand aceasta a fost facuta odata cu incheierea de incuviintare a executarii silite.
(3) Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul de apel curge de la comunicarea hotararii.
(5) Termenul de apel suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. In aceleasi conditii, executarea se suspenda daca apelul a fost exercitat in termen.
Intreruperea termenului de apel
Art. 463. - (1) Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.
(2) Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. (1). Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, dupa caz.
(3) Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
(4) Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.
Cererea de apel
Art. 464. - (1) Cererea de apel va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
b) indicarea hotararii atacate;
c) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;
d) probele invocate in sustinerea apelului;
e) semnatura.
(2) La cererea de apel se va atasa dovada achitarii taxelor de timbru.
(3) Cerintele de la alin. (1) lit. b) si e) si cea de la alin. (2) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la alin. (1) lit. c) si d), sub sanctiunea decaderii. Lipsa semnaturii poate fi implinita in conditiile art. 191 alin. (2), iar lipsa dovezii achitarii taxei de timbru poate fi complinita pana la primul termen de judecata la care partea a fost legal citata in apel.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 112. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 189 lit. e).
(5) In cazul in care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decat comunicarea hotararii, motivarea apelului se va face intr-un termen de aceeasi durata, care curge, insa, de la data comunicarii hotararii.
Depunerea cererii de apel
Art. 465. - (1) Apelul si, cand este cazul, motivele de apel se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
(2) Dispozitiile art. 190 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3) In cazul in care cererea de apel nu indeplineste conditiile prevazute de lege, presedintele instantei sau persoana desemnata de acesta care primeste cererea de apel va stabili lipsurile si ii va cere apelantului sa completeze sau sa modifice cererea de indata, daca este prezent si este posibil, ori in scris, daca apelul a fost trimis prin posta, fax, posta electronica sau curier. Completarea sau modificarea cererii se va face inauntrul termenului de apel. Daca presedintele sau persoana desemnata de acesta apreciaza ca intervalul ramas pana la expirarea termenului de apel nu este suficient, va acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de la expirarea termenului de apel, in care sa se depuna completarea sau modificarea cererii.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 113. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator si in cazul in care motivele de apel se depun separat de cerere.
(5) Dupa primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel, presedintele instantei care a pronuntat hotararea atacata va dispune comunicarea lor intimatului, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii.
(6) Instanta la care s-a depus intampinarea o comunica de indata apelantului, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar raspunsul la intampinare in termen de cel mult 10 zile de la data comunicarii. Intimatul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare din dosarul cauzei.
(7) Presedintele sau persoana desemnata de acesta, dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile, precum si a termenelor prevazute la alin. (5) si (6), va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, intampinarea, raspunsul la intampinare si dovezile de comunicare a acestor acte, potrivit alin. (5) si (6).
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 113. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(8) Daca s-au formulat atat apel, cat si cereri potrivit art. 436-438, dosarul nu va fi trimis instantei de apel decat dupa implinirea termenului de apel privind hotararile date asupra acestor din urma cereri. Dispozitiile alin. (5)-(7) se aplica in mod corespunzator.
Apelul incident
Art. 466. - (1) Intimatul este in drept, dupa implinirea termenului de apel, sa formuleze apel in scris, in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante.
(2) Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul incident prevazut la alin. (1) ramane fara efect.
Apelul provocat
Art. 467. - In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, dupa implinirea termenului de apel, sa declare in scris apel impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces. Dispozitiile art. 466 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Depunerea apelului incident si a celui provocat
Art. 468. - (1) Apelul incident si apelul provocat se depun de catre intimat odata cu intampinarea la apelul principal, fiind aplicabile prevederile art. 465 alin. (6).
(2) Apelul provocat se comunica si intimatului din acest apel, prevazut la art. 467, acesta fiind dator sa depuna intampinare in termenul prevazut la art. 465 alin. (6), care se aplica in mod corespunzator. Cel care a exercitat apelul provocat va lua cunostinta de intampinare de la dosarul cauzei.
Pregatirea judecatii apelului
Art. 469. - (1) Presedintele instantei de apel sau persoana desemnata de acesta, indata ce primeste dosarul, va lua, prin rezolutie, masuri in vederea repartizarii aleatorii la un complet de judecata.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 114. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Presedintele completului de judecata stabileste primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei presedintelui instantei de apel, dispunand citarea partilor. Dispozitiile art. 196 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 114. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Apelurile principale, incidente si provocate facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la acelasi complet de judecata. Cand apelurile au fost repartizate la complete diferite, ultimul complet investit va dispune pe cale administrativa trimiterea apelului la completul cel dintai investit.
Efectul devolutiv al apelului
Art. 470. - (1) Apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept.
(2) In cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.
(3) Prin apel este posibil sa nu se solicite judecata in fond sau rejudecarea, ci anularea hotararii de prima instanta si respingerea ori anularea cererii de chemare in judecata ca urmare a invocarii unei exceptii sau trimiterea dosarului la instanta competenta.
Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat
Art. 471. - (1) Instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata.
(2) Devolutiunea va opera cu privire la intreaga cauza atunci cand apelul nu este limitat la anumite solutii din dispozitiv ori atunci cand se tinde la anularea hotararii sau daca obiectul litigiului este indivizibil.
Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecatii la prima instanta
Art. 472. - (1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit in fata primei instante.
(2) Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.
(3) In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi.
(4) Partile pot insa sa expliciteze pretentiile care au fost cuprinse implicit in cererile sau apararile adresate primei instante.
(5) Se vor putea cere, de asemenea, dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante si va putea fi invocata compensatia legala.
Dispozitii speciale privind judecata
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 473. - (1) Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu.
(2) Instanta de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, in cazul in care considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 472 alin. (2).
Solutiile pe care le pronunta instanta de apel
Art. 474. - (1) Instanta de apel poate pastra hotararea atacata, situatie in care, dupa caz, va respinge, va anula apelul ori va constata perimarea lui.
(2) In caz de admitere a apelului, instanta poate anula ori, dupa caz, schimba in tot sau in parte hotararea apelata.
(3) In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul. Cu toate acestea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusa o singura data in cursul procesului. Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, precum si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
(4) Daca instanta de apel stabileste ca prima instanta a fost necompetenta, iar necompetenta a fost invocata in conditiile legii, va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent ori, dupa caz, va respinge cererea ca inadmisibila.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 115. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) In cazul in care instanta de apel constata ca ea are competenta sa judece in prima instanta, va anula hotararea atacata si va judeca in fond, pronuntand o hotarare susceptibila, dupa caz, de apel sau recurs.
(6) Cand se constata ca exista un alt motiv de nulitate decat cel prevazut la alin. (5), iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel anuland in tot sau in parte procedura urmata in fata primei instante si hotararea atacata, va retine procesul spre judecare, pronuntand o hotarare susceptibila de recurs, daca este cazul.
Neinrautatirea situatiei in propria cale de atac
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 116. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 475. - Apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul in care el consimte expres la aceasta sau in cazurile anume prevazute de lege.
___________
Art. 475. - a fost modificat prin punctul 116. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Completare cu alte norme
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 476. - Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol.
CAPITOLUL III
Caile extraordinare de atac
SECTIUNEA 1
Recursul
Obiectul si scopul recursului. Instanta competenta
Art. 477. - (1) Hotararile date in apel, cele date, potrivit legii, fara drept de apel, precum si alte hotarari in cazurile expres prevazute de lege sunt supuse recursului.
(2) Nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 92 pct. 1 lit. a)-k), in cele privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurari sociale, in materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 117. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Recursul urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.
(4) In cazurile anume prevazute de lege, recursul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
Suspendarea executarii
Art. 478. - (1) Recursul suspenda de drept executarea hotararii in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
(2) La cererea recurentului formulata in conditiile art. 82 alin. (2) si (3), instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotararii atacate cu recurs in alte cazuri decat cele la care se refera alin. (1). Cererea se depune direct la instanta de recurs, alaturandu-se o copie certificata de pe cererea de recurs si dovada depunerii cautiunii prevazute la art. 708. In cazul in care cererea se face inainte de a ajunge dosarul la instanta de recurs, se va alatura si o copie legalizata de pe dispozitivul hotararii atacate cu recurs.
(3) Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor printr-un agent procedural al instantei sau prin alt salariat al acesteia ori prin modalitatile prevazute la art. 149 alin. (4) si (5), dupa cum urmeaza:
1. de un complet anume constituit, format din 3 judecatori, in conditiile legii, in cazul in care cererea s-a depus inainte de ajungerea dosarului la instanta de recurs;
2. de completul de filtru, dupa ce acesta a fost desemnat, in cazurile prevazute la art. 487;
3. de completul care judeca recursul pe fond, in cazul in care s-a fixat termen in sedinta publica.
(4) Termenul de judecata, pentru care se face citarea, se stabileste astfel incat sa nu treaca mai mult de 10 zile de la primirea cererii de suspendare.
(5) Completul se pronunta, in cel mult 48 de ore de la judecata, printr-o incheiere motivata, care este definitiva.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 118. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(6) Abrogat prin punctul 119. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(7) La judecata cererii de suspendare partile trebuie sa fie reprezentate de avocat sau, cand este cazul, de consilierul juridic.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 120. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(8) Pentru motive temeinice, instanta de recurs poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. (3)-(5) si (7) aplicandu-se in mod corespunzator.
___________
Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 120. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Termenul de recurs
Art. 479. - (1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 462 alin. (2)-(4), precum si cele ale art. 463 se aplica in mod corespunzator.
(2) Daca intimatul nu a invocat prin intampinare sau din dosar nu reiese ca recursul a fost depus peste termen, el se va socoti in termen.
Cererea de recurs
Art. 480. - (1) Cererea de recurs va cuprinde urmatoarele mentiuni:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic care intocmeste cererea. Prezentele dispozitii se aplica si in cazul in care recurentul locuieste in strainatate;
b) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul intimatului;
c) indicarea hotararii care se ataca;
d) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
e) semnatura partii sau a mandatarului partii in cazul prevazut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic.
(2) La cererea de recurs se vor atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii, precum si imputernicirea avocatiala sau, dupa caz, delegatia consilierului juridic.
(3) Mentiunile prevazute la alin. (1) lit. a) si c)-e), precum si cerintele mentionate la alin. (2) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. Dispozitiile art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (3) si ale art. 86 alin. (2) raman aplicabile.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 121. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Motivarea recursului
Art. 481. - (1) Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs, in afara de cazurile prevazute la art. 464 alin. (5), aplicabile si in recurs.
(2) In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
Motivele de casare
Art. 482. - (1) Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate:
1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
2. daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata, cu incalcarea legii;
___________
Punctul 2. a fost modificat prin punctul 122. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
3. cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii;
___________
Punctul 3. a fost modificat prin punctul 122. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii;
6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei;
7. cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat;
8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
(2) Motivele prevazute la alin. (1) nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori, desi au fost invocate in termen, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
Sanctiunea nemotivarii recursului
Art. 483. - (1) Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3).
(2) Aceeasi sanctiune intervine in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art. 482.
(3) Daca legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publica pot fi ridicate din oficiu de catre instanta, chiar dupa implinirea termenului de motivare a recursului, fie in procedura de filtrare, fie in sedinta publica.
Depunerea recursului
Art. 484. - (1) Recursul si, daca este cazul, motivele de casare se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii, in conditiile prevazute la art. 82 alin. (3) si art. 83.
(2) Dispozitiile art. 465 se aplica in mod corespunzator. Termenul prevazut la art. 465 alin. (5) se dubleaza in cazul recursului. Intampinarea trebuie redactata si semnata de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar raspunsul la intampinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului. Prin aceste acte de procedura se va mentiona daca recurentul, respectiv intimatul este de acord ca recursul, atunci cand este admisibil in principiu, sa fie solutionat de catre completul de filtru prevazut la art. 487.
Recursul incident si recursul provocat
Art. 485. - (1) Recursul incident si recursul provocat se pot exercita, in cazurile prevazute la art. 466 si 467, care se aplica in mod corespunzator. Dispozitiile art. 482 raman aplicabile.
(2) Prevederile art. 468 se aplica in mod corespunzator.
Probe noi in recurs
Art. 486. - (1) In instanta de recurs nu se pot produce noi probe, cu exceptia inscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sanctiunea decaderii, odata cu cererea de recurs, respectiv odata cu intampinarea.
(2) In cazul in care recursul urmeaza sa fie solutionat in sedinta publica, pot fi depuse si alte inscrisuri noi pana la primul termen de judecata.
Procedura de filtrare a recursurilor
Art. 487. - (1) Cand recursul este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele instantei sau presedintele de sectie ori, dupa caz, persoana desemnata de acestia, primind dosarul de la instanta a carei hotarare se ataca, va lua, prin rezolutie, masuri pentru stabilirea aleatorie a unui complet format din 3 judecatori, care va decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului. Dispozitiile art. 469 alin. (3) sunt aplicabile.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 123. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Pe baza recursului, intampinarii, a raspunsului la intampinare si a inscrisurilor noi, presedintele completului va intocmi un raport asupra admisibilitatii in principiu a recursului sau va desemna un alt membru al completului ori magistratul-asistent in acest scop. Raportul trebuie intocmit in cel mult 30 de zile de la repartizarea dosarului. Raportorul nu devine incompatibil.
(3) Raportul va verifica daca recursul indeplineste cerintele de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii, daca motivele invocate se incadreaza in cele prevazute la art. 482, daca exista motive de ordine publica ce pot fi invocate in conditiile art. 483 alin. (3) ori daca este vadit nefondat. De asemenea, va arata, daca este cazul, jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, precum si pozitia doctrinei in problemele de drept vizand dezlegarea data prin hotararea atacata.
(4) Dupa analiza raportului in completul de filtru, acesta se comunica de indata partilor, care pot formula in scris un punct de vedere asupra raportului, in termen de 10 zile de la comunicare. In lipsa dovezii de comunicare a raportului si inainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la comunicare, completul nu va putea trece la examinarea recursului, potrivit alin. (5) si (6).
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 123. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) In cazul in care completul este in unanimitate de acord ca recursul nu indeplineste cerintele de forma, ca motivele de casare invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute la art. 482 sau ca recursul este vadit nefondat, anuleaza sau, dupa caz, respinge recursul printr-o decizie motivata, pronuntata, fara citarea partilor, care nu este supusa niciunei cai de atac. Decizia se comunica partilor.
(6) Daca raportul apreciaza ca recursul este admisibil si toti membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune in recurs nu este controversata sau face obiectul unei jurisprudente constante a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul se poate pronunta asupra fondului recursului, fara citarea partilor, printr-o decizie definitiva, care se comunica partilor. In solutionarea recursului instanta va tine seama de punctele de vedere ale partilor formulate potrivit alin. (4).
(7) In cazul in care recursul nu poate fi solutionat potrivit alin. (5) sau (6), completul va pronunta, fara citarea partilor, o incheiere de admitere in principiu a recursului si va fixa termenul de judecata pe fond a recursului, cu citarea partilor.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 123. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(8) Abrogat prin punctul 124. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Reguli privind judecata
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 488. - Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta si in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezenta sectiune.
Ordinea cuvantului in sedinta
Art. 489. - (1) Presedintele va da mai intai cuvantul recurentului, iar apoi intimatului.
(2) Procurorul vorbeste cel din urma, in afara de cazul cand este recurent. Daca procurorul a pornit actiunea civila in care s-a pronuntat hotararea atacata cu recurs, procurorului i se va da cuvantul dupa recurent.
Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs
Art. 490. - (1) In cazul in care recursul a fost declarat admisibil in principiu, instanta, verificand toate motivele invocate si judecand recursul, il poate admite, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.
(2) In caz de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi casata, in tot sau in parte.
Solutiile pe care le poate pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 491. - Inalta Curte de Casatie si Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei de apel care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand este cazul si sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 474 alin. (3), primei instante, a carei hotarare este, de asemenea, casata. Atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, cauza va putea fi trimisa oricarei alte instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand cauza va fi trimisa instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii. In cazul in care casarea s-a facut pentru ca instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti sau cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibila.
Solutiile pe care le pot pronunta alte instante de recurs
Art. 492. - (1) In cazul in care competenta de solutionare a recursului apartine tribunalului sau curtii de apel si s-a casat hotararea atacata, rejudecarea procesului in fond se va face de catre instanta de recurs, fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.
(2) Instantele prevazute la alin. (1) vor casa cu trimitere, o singura data in cursul procesului, in cazul in care instanta a carei hotarare este atacata cu recurs a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului sau judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata, atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului. In vederea rejudecarii, cauza se trimite la instanta care a pronuntat hotararea casata ori la alta instanta de acelasi grad cu aceasta, din aceeasi circumscriptie. Dispozitiile art. 491 se aplica in mod corespunzator in caz de necompetenta, de depasire a atributiilor puterii judecatoresti si de incalcare a autoritatii de lucru judecat.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 125. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Motivarea hotararii
Art. 493. - Prin derogare de la prevederile art. 419 alin. (1) lit. b), hotararea instantei de recurs va cuprinde in considerente numai motivele de casare invocate si analiza acestora, aratandu-se de ce s-au admis ori, dupa caz, s-au respins. In cazul in care recursul se respinge fara a fi cercetat in fond ori se anuleaza sau se constata perimarea lui, hotararea de recurs va cuprinde numai motivarea solutiei fara a se evoca si analiza motivelor de casare.
Efectele casarii
Art. 494. - (1) Hotararea casata nu are nicio putere.
(2) Actele de executare sau de asigurare facute in temeiul unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel. Instanta va constata aceasta, din oficiu, prin dispozitivul hotararii de casare.
Judecata in fond dupa casare
Art. 495. - (1) In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanta care judeca fondul.
(2) Cand hotararea a fost casata pentru incalcarea regulilor de procedura, judecata va reincepe de la actul anulat.
(3) Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, in limitele casarii si tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
(4) In cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege.
Neinrautatirea situatiei in propria cale de atac
Art. 496. - La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 475 sunt aplicabile in mod corespunzator.
SECTIUNEA a 2-a
Contestatia in anulare
Obiectul si motivele contestatiei in anulare
Art. 497. - (1) Hotararile definitive pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent la termenul cand a avut loc judecata.
(2) Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand:
1. hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia;
___________
Punctul 1. a fost modificat prin punctul 126. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale;
3. instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent in termen;
4. instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile declarate in cauza.
(3) Dispozitiile alin. (2) pct. 1, 2 si 4 se aplica in mod corespunzator hotararilor instantelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
Conditii de admisibilitate
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 498. - (1) Contestatia in anulare este inadmisibila daca motivul prevazut la art. 497 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
(2) Cu toate acestea, contestatia poate fi primita in cazul in care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanta l-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt incompatibile cu recursul sau daca recursul, fara vina partii, a fost respins fara a fi cercetat in fond.
(3) O hotarare impotriva careia s-a exercitat contestatia in anulare nu mai poate fi atacata de aceeasi parte cu o noua contestatie in anulare, chiar daca se invoca alte motive.
Instanta competenta
Art. 499. - (1) Contestatia in anulare se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.
(2) In cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite, nu opereaza prorogarea competentei.
Termen de exercitare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 500. - (1) Contestatia in anulare poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data comunicarii hotararii, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 127. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Contestatia se motiveaza in termenul de 15 zile prevazut la alin. (1), sub sanctiunea nulitatii acesteia.
Suspendarea executarii
Art. 501. - Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 478 se aplica in mod corespunzator.
Procedura de judecata
Art. 502. - (1) Contestatia in anulare se solutioneaza de urgenta si cu precadere, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile judecatii finalizate cu hotararea atacata.
(2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. Contestatorul va lua cunostinta de continutul acesteia de la dosarul cauzei.
(3) Daca motivul de contestatie este intemeiat, instanta va pronunta o singura hotarare prin care va anula hotararea atacata si va solutiona cauza. Daca solutionarea cauzei la acelasi termen nu este posibila, instanta va pronunta o hotarare de anulare a hotararii atacate si va fixa termen in vederea solutionarii cauzei printr-o noua hotarare. In acest ultim caz, hotararea de anulare nu poate fi atacata separat.
(4) Hotararea data in contestatie in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.
SECTIUNEA a 3-a
Revizuirea
Obiectul si motivele revizuirii
Art. 503. - (1) Revizuirea unei hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi ceruta daca:
1. s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
2. obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
3. un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul ori in urma judecatii, cand aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza. In cazul in care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, instanta de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidentala, asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate. In acest ultim caz, la judecarea cererii va fi citat si cel invinuit de savarsirea infractiunii;
4. un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza;
5. dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor;
6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;
7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii si cei pusi sub interdictie judecatoreasca ori cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa ii apere;
8. exista hotarari definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade diferite, care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari;
9. partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa;
10. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca;
11. dupa ce hotararea a devenit definitiva, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul acelei exceptii.
(2) Pentru motivele de revizuire prevazute la alin. (1) pct. 3, dar numai in ipoteza judecatorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii si hotararile care nu evoca fondul.
Instanta competenta
Art. 504. - (1) Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere.
(2) In cazul dispozitiilor art. 503 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta care a dat prima hotarare. Daca una dintre instantele de recurs la care se refera aceste dispozitii este Inalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta.
(3) In cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite, nu va opera prorogarea competentei.
Termen de exercitare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 505. - (1) Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:
1. in cazurile prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotararii;
___________
Punctul 1. a fost modificat prin punctul 128. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
2. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 2, de la cel din urma act de executare;
3. in cazurile prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 3, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii penale. In lipsa unei astfel de hotarari, termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora;
4. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea prin care a fost sanctionat disciplinar definitiv judecatorul, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii de sanctionare disciplinara;
5. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca;
6. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 6, din ziua in care partea a luat cunostinta de casarea, anularea sau schimbarea hotararii pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii de casare, anulare sau schimbare;
7. in cazurile prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 7, din ziua in care statul ori alta persoana de drept public a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a acesteia; in cazul minorilor, persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca sau sub curatela termenul de revizuire este de 6 luni de la data la care cel interesat a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la dobandirea capacitatii depline de exercitiu sau, dupa caz, de la inlocuirea tutorelui persoanei puse sub interdictie, de la incetarea curatelei ori inlocuirea curatorului;
8. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 8, de la data ramanerii definitive a ultimei hotarari.
(2) In cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 9, termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.
(3) Pentru motivele prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 10 si 11, termenul este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Revizuirea se motiveaza prin insasi cererea de declarare a caii de atac sau inauntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sanctiunea nulitatii.
(5) Daca prin aceeasi cerere se invoca motive diferite de revizuire, prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator pentru fiecare motiv in parte.
Suspendarea executarii
Art. 506. - Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 478 se aplica in mod corespunzator.
Procedura de judecata
Art. 507. - (1) Cererea de revizuire se solutioneaza potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile judecatii finalizate cu hotararea atacata.
(2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. Revizuentul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei.
(3) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.
(4) Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare. Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.
(5) Hotararea data asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.
(6) Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice, calea de atac este recursul. In cazul in care revizuirea a fost solutionata de una dintre sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul este de competenta Completului de 5 judecatori.
___________
Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 129. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
TITLUL III
Dispozitii privind asigurarea unei practici judiciare unitare
CAPITOLUL I
Recursul in interesul legii
Calitate procesuala
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 130. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 508. - Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
___________
Art. 508. - a fost modificat prin punctul 130. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Conditii de admisibilitate
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 509. - Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii.
Judecarea recursului in interesul legii
Art. 510. - (1) Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia/sectiile in a carei/caror competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv unul dintre vicepresedintii acesteia este presedinte al completului.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 131. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, dupa caz, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numarul judecatorilor din sectiile interesate care vor intra in compunerea completului prevazut la alin. (1), celelalte sectii urmand a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 131. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(21) Atunci cand problema de drept nu intra in competenta niciunei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie va desemna cate 5 judecatori din cadrul fiecarei sectii. Pentru intocmirea raportului, presedintele completului va desemna cate un judecator din cadrul fiecarei sectii.
___________
Alineatul (21) a fost introdus prin punctul 132. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, unul dintre vicepresedintii acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. (1).
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 133. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Dupa alcatuirea completului potrivit alin. (3), presedintele acestuia va desemna dintre membrii completului 3 judecatori pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. Raportorii nu sunt incompatibili.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 133. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) In vederea intocmirii raportului, presedintele completului va putea solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 133. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(6) Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, daca este cazul, doctrina in materie, precum si opinia specialistilor consultati. Totodata, judecatorii raportori vor intocmi si vor motiva proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii.
(7) Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
(8) La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. (3).
(9) Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.
(10) Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.
Continutul hotararii si efectele ei
Art. 511. - (1) Asupra cererii, completul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se pronunta prin decizie.
(2) Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
(3) Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Incetarea efectelor deciziei
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 134. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 5111. - Decizia in interesul legii isi inceteaza aplicabilitatea la data modificarii, abrogarii sau constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei legale care a facut obiectul interpretarii.
___________
Art. 5111. - a fost introdus prin punctul 134. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
CAPITOLUL II
Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Obiectul sesizarii
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 136. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 512. - Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.
___________
*) Potrivit art. 81, alin. (2) din Legea nr. 76/2012, dispozitiile art. 512 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta lege, se aplica de la data de 1 ianuarie 2013.
___________
Art. 512. - a fost modificat prin punctul 136. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Procedura de judecata
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 137. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 513. - (1) Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 512, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Daca prin incheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 512, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor.
(2) Prin incheierea prevazuta la alin. (1), cauza va fi suspendata pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.
(3) Dupa inregistrarea cauzei la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incheierea de sesizare se publica pe pagina de internet a acestei instante.
(4) Cauzele similare, aflate pe rolul instantelor judecatoresti, pot fi suspendate pana la solutionarea sesizarii.
(5) Repartizarea sesizarii este facuta de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori de persoana desemnata de acestia.
(6) Sesizarea se judeca de un complet format din presedintele sectiei corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau de un judecator desemnat de acesta si 12 judecatori din cadrul sectiei respective. Presedintele sectiei sau, in caz de imposibilitate, judecatorul desemnat de acesta este presedintele de complet si va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor.
(7) Dupa alcatuirea completului potrivit alin. (6), presedintele acestuia va desemna un judecator pentru a intocmi un raport asupra chestiunii de drept supuse judecatii. Judecatorul desemnat raportor nu devine incompatibil.
(8) Atunci cand chestiunea de drept priveste activitatea mai multor sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie va transmite sesizarea presedintilor sectiilor interesate in solutionarea chestiunii de drept. In acest caz, completul va fi alcatuit din presedintele sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care va prezida completul, din presedintii sectiilor interesate in solutionarea chestiunii de drept, precum si cate 5 judecatori din cadrul sectiilor respective desemnati aleatoriu de presedintele completului. Dupa alcatuirea completului, pentru intocmirea raportului presedintele completului va desemna cate un judecator din cadrul fiecarei sectii. Raportorii nu sunt incompatibili.
(9) Daca la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu exista o sectie corespunzatoare aceleia la care s-a constatat ca chestiunea de drept nu a fost dezlegata unitar in practica instantelor, se aplica in mod corespunzator dispozitiile alin. (8).
(10) Raportul va fi comunicat partilor, care, in termen de cel mult 15 zile de la comunicare, pot depune, in scris, prin avocat sau, dupa caz, prin consilier juridic, punctele lor de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.
(11) Dispozitiile art. 510 alin. (5)-(8) se aplica in mod corespunzator.
(12) Sesizarea se judeca fara citarea partilor, in cel mult 3 luni de la data investirii, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.
(13) Procedura prevazuta in prezentul capitol este scutita de taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
___________
*) Potrivit art. 81, alin. (2) din Legea nr. 76/2012, dispozitiile art. 513 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta lege, se aplica de la data de 1 ianuarie 2013.
___________
Art. 513. - a fost modificat prin punctul 137. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Continutul si efectele hotararii
Art. 514. - (1) Asupra sesizarii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunta prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 138. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Dispozitiile art. 511 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(3) Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei, iar pentru celelalte instante, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 138. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Dispozitiile art. 5111 se aplica in mod corespunzator.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 139. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
___________
*) Potrivit art. 81, alin. (2) din Legea nr. 76/2012, dispozitiile art. 514 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta lege, se aplica de la data de 1 ianuarie 2013.
___________
CAPITOLUL II a fost modificat prin punctul 135. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
TITLUL IV
Contestatia privind tergiversarea procesului
Subiectele contestatiei si motivele ei
Art. 515. - (1) Oricare dintre parti, precum si procurorul care participa la judecata pot face contestatie prin care, invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil, sa solicite luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata.
(2) Contestatia mentionata la alin. (1) se poate face in urmatoarele cazuri:
1. cand legea stabileste un termen de finalizare a unei proceduri, de pronuntare ori de motivare a unei hotarari, insa acest termen s-a implinit fara rezultat;
2. cand instanta a stabilit un termen in care un participant la proces trebuia sa indeplineasca un act de procedura, iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu a luat, fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege;
3. cand o persoana ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligata sa comunice instantei, intr-un anumit termen, un inscris sau date ori alte informatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare solutionarii procesului, iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu a luat, fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege;
4. cand instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza intr-un termen optim si previzibil prin neluarea masurilor stabilite de lege sau prin neindeplinirea din oficiu, atunci cand legea o impune, a unui act de procedura necesar solutionarii cauzei, desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost suficient pentru luarea masurii sau indeplinirea actului.
Retragerea contestatiei
Art. 516. - Contestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea ei. Odata retrasa, contestatia nu poate fi reiterata.
Forma contestatiei. Procedura inaintea instantei care judeca procesul
Art. 517. - (1) Contestatia se formuleaza in scris si se depune la instanta investita cu solutionarea procesului in legatura cu care se invoca tergiversarea judecatii. Contestatia se poate face si verbal in sedinta, caz in care va fi consemnata, impreuna cu motivele aratate de parte, in incheierea de sedinta.
(2) Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei.
(3) Contestatia se solutioneaza de catre completul investit cu judecarea cauzei de indata sau in termen de cel mult 5 zile, fara citarea partilor.
(4) Cand apreciaza contestatia ca fiind intemeiata, completul de judecata pronunta o incheiere nesupusa niciunei cai de atac, prin care ia de indata masurile necesare inlaturarii situatiei care a provocat tergiversarea judecatii. In acest caz, contestatorului ii va fi comunicata, pentru informare, o copie a incheierii.
(5) Cand apreciaza contestatia ca neintemeiata, completul de judecata o va respinge prin incheiere. Impotriva acestei incheieri contestatorul poate face plangere in termen de 3 zile de la comunicare. Plangerea se depune la instanta care a pronuntat incheierea, care o va inainta de indata pentru solutionare, impreuna cu o copie certificata de pe dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare. Cand procesul se judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie, plangerea se solutioneaza de un alt complet al aceleiasi sectii. Formularea plangerii nu suspenda judecata.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 140. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(6) Incheierile prevazute la alin. (4) si (5) se motiveaza in termen de 5 zile de la pronuntare.
___________
Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 141. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Procedura de solutionare a plangerii
Art. 518. - (1) Instanta va solutiona plangerea in termen de 10 zile de la primirea dosarului, in complet format din 3 judecatori. Judecata se face fara citarea partilor, printr-o hotarare care nu este supusa niciunei cai de atac, ce trebuie motivata in termen de 5 zile de la pronuntare.
(2) Daca instanta gaseste plangerea intemeiata, va dispune ca instanta care judeca procesul sa indeplineasca actul de procedura sau sa ia masurile legale necesare, aratand care sunt acestea si stabilind, cand este cazul, un termen pentru indeplinirea lor.
(3) In toate cazurile, instanta care solutioneaza plangerea nu va putea da indrumari si nici nu va putea oferi dezlegari asupra unor probleme de fapt sau de drept care sa anticipeze modul de solutionare a pricinii ori care sa aduca atingere libertatii judecatorului cauzei de a hotari, conform legii, cu privire la solutia ce trebuie data procesului.
Sanctionarea contestatorului de rea-credinta
Art. 519. - (1) Atunci cand contestatia sau plangerea a fost facuta cu rea-credinta, autorul acesteia poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 500 lei la 2.000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin introducerea contestatiei sau plangerii.
(2) Reaua-credinta rezulta din caracterul vadit nefondat al contestatiei ori al plangerii, precum si din orice alte imprejurari care indreptatesc constatarea ca exercitarea acesteia s-a facut in alt scop decat acela pentru care legea o recunoaste.
CARTEA a III-a
Procedura necontencioasa judiciara
TITLUL I
Dispozitii generale
Domeniu de aplicare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 520. - Cererile pentru solutionarea carora este nevoie de interventia instantei, fara insa a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor prezentei carti.
Competenta
Art. 521. - (1) Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o cauza in curs de solutionare sau solutionata deja de o instanta ori care au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante se vor indrepta la acea instanta.
(2) In celelalte cazuri, competenta instantei si solutionarea incidentelor privind competenta sunt supuse regulilor prevazute pentru cererile contencioase.
(3) In cazul in care competenta teritoriala nu poate fi stabilita potrivit dispozitiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor indrepta la instanta in a carei circumscriptie petentul isi are, dupa caz, domiciliul, resedinta, sediul ori reprezentanta, iar, daca niciuna dintre acestea nu se afla pe teritoriul Romaniei, cererile se vor indrepta, urmand regulile de competenta materiala, la Judecatoria Sectorului 1 al municipiului Bucuresti sau, dupa caz, la Tribunalul Bucuresti.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 142. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Verificarea competentei
Art. 522. - (1) Instanta isi verifica din oficiu competenta, chiar daca este de ordine privata, putand cere partii lamuririle necesare.
(2) Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei competente.
Cuprinsul cererii
Art. 523. - (1) Cererea va cuprinde numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul celui care o face si, dupa imprejurari, ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, obiectul, motivarea acesteia si semnatura.
(2) Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.
Caracterul contencios
Art. 524. - Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei ori prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.
Procedura
Art. 525. - (1) Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea petentului si a persoanelor aratate in cerere, daca legea o impune. In caz contrar, judecata se face cu sau fara citare, la aprecierea instantei.
(2) Instanta poate dispune, chiar din oficiu, orice masuri utile cauzei. Ea are dreptul sa asculte orice persoana care poate aduce lamuriri in cauza, precum si pe acelea ale caror interese ar putea fi afectate de hotarare.
Solutionarea cererii
Art. 526. - Instanta se pronunta prin incheiere, in raport cu toate imprejurarile de fapt si de drept ale cauzei, chiar daca nu au fost invocate in cerere sau pe parcursul procedurii.
Calea de atac
Art. 527. - (1) Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.
(2) Incheierea prevazuta la alin. (1) este supusa numai apelului, cu exceptia celei pronuntate de un complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este definitiva.
(3) Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost prezenti la ultima sedinta de judecata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
(4) Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii, termenul de apel curgand de la data la care a luat cunostinta de incheiere, dar nu mai tarziu de un an de la data pronuntarii.
(5) Apelul se judeca in camera de consiliu.
Efectele hotararii
Art. 528. - Incheierile pronuntate in procedura necontencioasa nu au autoritatea lucrului judecat.
Reguli aplicabile
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 529. - (1) Dispozitiile art. 520-528 referitoare la procedura necontencioasa se completeaza cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care acestea din urma sunt compatibile cu natura necontencioasa a cererii.
(2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse acelor dispozitii, care se vor completa cu cele ale prezentei carti.
Masuri luate de presedintele instantei
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 530. - (1) Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in competenta presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.
(2) In aceste cazuri, presedintele trebuie sa pronunte incheierea in termen de cel mult 5 zile de la primirea cererii.
(3) Apelul impotriva incheierii date de presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau curtii de apel se judeca de un complet al instantei respective.
(4) Incheierile date de presedintii sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt definitive.
TITLUL II
Dispozitii speciale
Eliberarea de copii de pe hotarari si de pe alte inscrisuri
Art. 531. - (1) La cerere, grefa instantei va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.
(2) Copiile de pe incheierile de sedinta, de pe hotarare sau de pe dispozitiv se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub sanctiunea aplicabila grefierilor pentru infractiunea de fals.
(3) In cazul in care dezbaterile nu s-au desfasurat in sedinta publica, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize, inscrisuri sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui. Dispozitiile art. 530 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
Incheieri pentru eliberarea unor bunuri
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 532. - (1) Cererea de eliberare privind sumele de bani sau alte valori ori titluri, consemnate, precum si orice alte bunuri, pastrate la instanta ori aflate in depozitul altuia, dupa caz, in legatura cu un proces, se introduce, de persoana indreptatita, la instanta care a dispus acea masura.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin alineatul (4) din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Cererea se va solutiona prin incheiere executorie, data in camera de consiliu. Partile vor fi citate daca instanta considera necesar.
(3) In incheierea de eliberare se va arata detinatorul obligat la eliberarea bunurilor, precum si persoana indreptatita sa le primeasca.
(4) Incheierea prevazuta la alin. (3) este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea pe baza careia s-a cerut eliberarea bunului.
Inventarierea bunurilor minorului
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 143. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 5321. - (1) In vederea inventarierii bunurilor minorului pus sub tutela, instanta de tutela desemneaza de indata un delegat si dispune citarea tutorelui si a membrilor consiliului de familie, precum si a minorului care a implinit varsta de 14 ani.
(2) Inventarul va cuprinde datele de identificare a bunurilor mobile sau imobile, descrierea lor sumara, inclusiv mentiuni privind starea bunurilor si valoarea estimata a acestora, precum si indicarea inscrisurilor existente cu privire la bunuri. De asemenea, inventarul va cuprinde mentiuni privind creantele, datoriile sau alte pretentii declarate de tutore sau de membrii consiliului de familie.
___________
Art. 5321. - a fost introdus prin punctul 143. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
CARTEA a IV-a
Despre arbitraj
TITLUL I
Dispozitii generale
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 533. - (1) Arbitrajul este o jurisdictie alternativa avand caracter privat.
(2) In administrarea acestei jurisdictii, partile litigante si tribunalul arbitral competent pot stabili reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun, cu conditia ca regulile respective sa nu fie contrare ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii.
Obiectul arbitrajului
Art. 534. - (1) Persoanele care au capacitate deplina de exercitiu pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, in afara de acelea care privesc starea civila, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorala, relatiile de familie, precum si drepturile asupra carora partile nu pot sa dispuna.
(2) Statul si autoritatile publice au facultatea de a incheia conventii arbitrale numai daca sunt autorizate prin lege sau prin conventii internationale la care Romania este parte.
(3) Persoanele juridice de drept public care au in obiectul lor de activitate si activitati economice au facultatea de a incheia conventii arbitrale, in afara de cazul in care legea ori actul lor de infiintare sau de organizare prevede altfel.
Tribunalul arbitral
Art. 535. - Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor prezentei carti, tribunalul arbitral.
Organizarea arbitrajului de catre parti
Art. 536. - (1) Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale, incheiata conform dispozitiilor titlului II din prezenta carte.
(2) Sub rezerva respectarii ordinii publice si a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, cel mai tarziu odata cu constituirea tribunalului arbitral, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv eventuale proceduri prealabile de solutionare a litigiului, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 144. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) In lipsa regulilor prevazute la alin. (2), tribunalul arbitral va putea stabili procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.
(4) Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.
Organizarea arbitrajului de un tert
Art. 537. - Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj, potrivit titlului VII din prezenta carte, sau de o alta entitate ori de o persoana fizica. In aceste cazuri, solutionarea litigiului este incredintata unor arbitri, numiti ori acceptati de parti potrivit conventiei arbitrale sau regulilor institutiei permanente de arbitraj.
Reprezentarea partilor
Art. 538. - (1) In litigiile arbitrale, partile pot formula cereri si isi pot exercita drepturile procesuale personal sau prin reprezentant. Acestia pot fi asistati de alti specialisti.
(2) In procedura arbitrala, imputernicirea data avocatilor, potrivit legii, valoreaza alegerea domiciliului sau, dupa caz, a sediului procesual la avocat, daca in cuprinsul acesteia nu se prevede altfel, si cuprinde dreptul avocatului de a exercita optiunile cu privire la caducitatea arbitrajului potrivit art. 560, precum si de a solicita ori de a accepta prelungirea termenului arbitrajului, prevazut la art. 559.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul reprezentarii partii prin consilier juridic.
Interventia instantei
Art. 539. - (1) Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si pentru indeplinirea altor atributii ce revin instantei judecatoresti in arbitraj, partea interesata poate sesiza tribunalul in circumscriptia caruia are loc arbitrajul. Tribunalul va solutiona cauza in completul prevazut de lege pentru judecata in prima instanta.
(2) Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, prin procedura ordonantei presedintiale, hotararea nefiind supusa niciunei cai de atac.
TITLUL II
Conventia arbitrala
Forma scrisa
Art. 540. - (1) Conventia arbitrala se incheie in scris, sub sanctiunea nulitatii. Conditia formei scrise se considera indeplinita atunci cand recurgerea la arbitraj a fost convenita prin schimb de corespondenta, indiferent de forma acesteia, sau schimb de acte procedurale.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 145. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) In cazul in care conventia arbitrala se refera la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, conventia trebuie incheiata in forma autentica notariala, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Felurile conventiei arbitrale
Art. 541. - (1) Conventia arbitrala se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal ori stabilita intr-o conventie separata, la care contractul principal face trimitere, fie sub forma compromisului.
(2) Existenta conventiei arbitrale poate rezulta si din intelegerea scrisa a partilor facuta in fata tribunalului arbitral.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 146. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Clauza compromisorie
Art. 542. - (1) Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este stipulata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, modalitatea de numire a arbitrilor. In cazul arbitrajului institutionalizat este suficienta referirea la institutia sau regulile de procedura ale institutiei care organizeaza arbitrajul.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 147. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.
(3) In caz de indoiala, clauza compromisorie se interpreteaza in sensul ca se aplica tuturor neintelegerilor care deriva din contractul sau din raportul juridic la care ea se refera.
Compromisul
Art. 543. - (1) Prin compromis partile convin ca un litigiu intervenit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare a acestora in cazul arbitrajului ad-hoc. In cazul arbitrajului institutionalizat, daca partile nu au ales arbitrii si nici nu au stabilit modalitatea de desemnare a acestora, aceasta se va face potrivit regulilor de procedura ale respectivei institutii arbitrale.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 148. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Compromisul se poate incheia chiar daca litigiul intervenit intre parti este deja pe rolul unei alte instante.
Eficacitatea clauzei compromisorii
Art. 544. - Incheierea procedurii arbitrale cu sau fara pronuntarea unei hotarari asupra fondului cauzei nu aduce atingere eficacitatii conventiei arbitrale, sub forma clauzei compromisorii. Aceasta va ramane valabila si va servi drept temei pentru orice noua procedura arbitrala care ar fi declansata in temeiul acesteia pentru solutionarea oricarui litigiu aparut intre parti derivand din contractul principal.
Excluderea competentei instantei
Art. 545. - Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.
Verificarea competentei instantei
Art. 546. - (1) Instanta judecatoreasca, sesizata cu o cauza cu privire la care s-a incheiat o conventie arbitrala, isi va verifica propria competenta si se va declara necompetenta numai daca partile sau una dintre ele solicita aceasta, invocand conventia arbitrala. In acest caz, instanta isi va declina competenta in favoarea organizatiei sau institutiei pe langa care functioneaza arbitrajul institutionalizat, care, in temeiul hotararii de declinare, va lua masurile necesare in vederea constituirii tribunalului arbitral. In cazul arbitrajului ad-hoc, instanta va respinge cererea ca nefiind de competenta instantei judecatoresti.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 149. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nicio rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;
b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.
(3) Conflictul de competenta dintre tribunalul arbitral si o instanta judecatoreasca este solutionat de instanta judecatoreasca ierarhic superioara celei aflate in conflict.
TITLUL III
Tribunalul arbitral
Arbitrii
Art. 547. - Poate fi arbitru orice persoana fizica daca are capacitate deplina de exercitiu.
Numarul arbitrilor
Art. 548. - (1) Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de mai multi arbitri, care trebuie sa fie intotdeauna in numar impar.
(2) Daca partile nu au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de 3 arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei 2 arbitri.
(3) Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.
Nulitatea partiala
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 150. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 549. - Este nula clauza din conventia arbitrala care confera uneia dintre parti un privilegiu cu privire la desemnarea arbitrilor ori care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitrul in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte.
___________
Art. 549. - a fost modificat prin punctul 150. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Numirea arbitrilor
Art. 550. - (1) Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.
(2) Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj va comunica celeilalte parti, in scris, sa procedeze la numirea lor potrivit art. 548 alin. (2) si (3).
(3) In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.
(4) Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, prenumele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de aceasta.
(5) Cand propun arbitrii, fie prin conventia arbitrala, fie in conditiile alin. (2)-(4), partile vor propune si cate un supleant, pentru cazul in care arbitrul principal ar fi sau ar ajunge in situatia sa nu isi poata indeplini insarcinarea.
Acceptarea sarcinii de arbitru
Art. 551. - Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si va fi comunicata partilor, in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire, prin posta, telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.
Numirea supraarbitrului
Art. 552. - Cei 2 arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului si a unui supleant al acestuia, in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 551.
Numirea arbitrilor de catre instanta
Art. 553. - (1) In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei 2 arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere tribunalului prevazut la art. 539 alin. (1) sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.
(2) Tribunalul se pronunta in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac.
Incompatibilitatea arbitrilor
Art. 554. - (1) In afara de cazurile de incompatibilitate prevazute pentru judecatori, arbitrul poate fi recuzat si pentru urmatoarele motive, care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa:
a) neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in conventia arbitrala;
b) cand o persoana juridica al carei asociat este sau in ale carei organe de conducere se afla arbitrul are un interes in cauza;
c) daca arbitrul are raporturi de munca ori de serviciu, dupa caz, sau legaturi comerciale directe cu una dintre parti, cu o societate controlata de una dintre parti sau aflata sub un control comun cu aceasta;
d) daca arbitrul a prestat consultanta uneia dintre parti, a asistat sau a reprezentat una dintre parti ori a depus marturie in una dintre fazele precedente ale litigiului.
(2) O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite sau de care a luat cunostinta dupa numire.
(3) Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.
(4) Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate potrivit alin. (3), comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.
(5) Abtinerea produce efecte pe data formularii ei, fara nicio alta formalitate.
Cererea de recuzare
Art. 555. - (1) Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
(2) Cererea de recuzare se solutioneaza de tribunalul prevazut la art. 539 alin. (1) prin incheiere, pronuntata cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac.
(3) Dispozitiile prezentului cod privind recuzarea judecatorilor se aplica in mod corespunzator.
Inlocuirea arbitrilor
Art. 556. - In caz de recuzare, revocare, abtinere, renuntare, deces, precum si in orice alt caz in care arbitrul este impiedicat sa isi indeplineasca sarcina si daca supleantul, la randul sau, este impiedicat sa isi exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.
Raspunderea arbitrilor
Art. 557. - Arbitrii raspund, in conditiile legii, pentru prejudiciul cauzat, daca:
a) dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
b) fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
c) nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;
d) incalca cu rea-credinta sau grava neglijenta alte indatoriri ce le revin.
Constituirea tribunalului arbitral
Art. 558. - (1) Tribunalul arbitral se considera constituit la data acceptarii insarcinarii de arbitru unic sau, dupa caz, a ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru ori de supraarbitru.
(2) Data acceptarii este cea a expedierii comunicarii prevazute la art. 551.
Termenul arbitrajului
Art. 559. - (1) Daca partile nu au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sanctiunea caducitatii arbitrajului.
(2) Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate tribunalului prevazut la art. 539.
(3) In cadrul termenului prevazut la alin. (1), partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.
(4) Tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului, o singura data, cu cel mult 3 luni.
(5) Termenul se prelungeste de drept cu 3 luni in cazul decesului uneia dintre parti.
Caducitatea arbitrajului
Art. 560. - (1) La primul termen de judecata la care au fost legal citate, partile sunt obligate sa declare in scris, sub sanctiunea decaderii, daca inteleg sa invoce caducitatea arbitrajului.
(2) Cand cel putin una dintre parti a formulat declaratia prevazuta la alin. (1), tribunalul arbitral, la expirarea termenului prevazut la art. 559, va pronunta o hotarare prin care va constata ca arbitrajul a devenit caduc, cu exceptia situatiei in care partile declara in mod expres ca renunta la caducitate, caz in care va continua judecata.
(3) Probele administrate in cadrul procedurii devenite caduca vor putea fi utilizate, daca este cazul, intr-un nou arbitraj, in masura in care se socoteste ca nu este necesara refacerea lor.
Locul arbitrajului
Art. 561. - Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.
Limba arbitrajului
Art. 562. - (1) Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori, daca partile nu se inteleg, intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 151. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.
(3) Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.
TITLUL IV
Procedura arbitrala
CAPITOLUL I
Sesizarea tribunalului arbitral
Cererea de arbitrare
Art. 563. - (1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca sunt cunoscute de reclamant. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in litigiu, cand este cazul anexandu-se dovada calitatii;
c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca a fost consemnata intr-un inscris separat ori s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;
e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
f) numele, prenumele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semnatura partii.
(2) Cererea se poate face printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.
Comunicarea cererii arbitrale
Art. 564. - Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
Intampinarea
Art. 565. - (1) In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute la art. 563 pentru cererea de arbitrare.
(2) Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie invocate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partea a fost legal citata.
(3) Daca tribunalul arbitral apreciaza ca nedepunerea intampinarii justifica amanarea solutionarii litigiului, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare.
(4) Dispozitiile art. 564 se aplica in mod corespunzator.
Cererea reconventionala
Art. 566. - (1) Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
(2) Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata la care paratul a fost legal citat si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.
CAPITOLUL II
Judecata
Dispozitii generale
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 567. - (1) Judecata arbitrala se desfasoara potrivit regulilor procedurale stabilite la art. 568.
(2) Cu toate acestea, principiile fundamentale ale procesului civil prevazute la art. 5 alin. (1) teza a II-a, art. 8-10, art. 12-16, art. 19-21, art. 22 alin. (1), (2), (4), (5) si (6) si la art. 23 sunt aplicabile in mod corespunzator si in procedura arbitrala.
Reguli de procedura aplicabile
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 568. - (1) Partile pot stabili, in conventia arbitrala, regulile de procedura aplicabile arbitrajului sau ii pot imputernici pe arbitri sa stabileasca aceste reguli. Aceste reguli se completeaza, daca este cazul, cu prevederile prezentei carti.
(2) Cand partile recurg la arbitrajul institutionalizat, se aplica dispozitiile art. 610 alin. (3).
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 152. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) In toate celelalte cazuri, procedura arbitrala este cea stabilita de prezenta carte.
Comunicarea actelor de procedura
Art. 569. - (1) Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire. Instiintarea partilor cu privire la alte masuri luate de tribunalul arbitral poate fi facuta si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.
(2) Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura.
(3) Dovezile de comunicare se depun la dosar.
Verificarea dosarului
Art. 570. - (1) Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.
(2) Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.
Verificarea competentei
Art. 571. - (1) La primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita, tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona litigiul.
(2) Daca tribunalul arbitral hotaraste ca este competent, consemneaza acest lucru intr-o incheiere, care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale, conform art. 599.
(3) Daca tribunalul arbitral hotaraste ca nu este competent sa solutioneze litigiul cu care a fost sesizat, isi declina competenta printr-o hotarare, impotriva careia nu se poate formula actiunea in anulare, prevazuta la art. 599.
Termenul de citare
Art. 572. - Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.
Participarea tertilor
Art. 573. - (1) Tertii pot participa la procedura arbitrala in conditiile art. 60-76, dar numai cu acordul lor si al tuturor partilor. Cu toate acestea, interventia accesorie este admisibila si fara indeplinirea acestei conditii.
(2) Dispozitiile art. 572 se aplica in mod corespunzator.
Absenta unei parti
Art. 574. - Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu cu 3 zile inainte de data pentru care a fost stabilita dezbaterea, amanarea acesteia pentru motive temeinice, incunostintand in acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Aprecierea temeiniciei motivelor absentei uneia dintre parti, precum si a motivelor pentru care absenta justifica amanarea dezbaterii este de competenta exclusiva a tribunalului arbitral, hotararea acestuia nefiind supusa niciunei cai de atac.
Solicitarea judecarii in lipsa
Art. 575. - Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza probelor aflate la dosar. Dispozitiile art. 572 se aplica in mod corespunzator.
Absenta ambelor parti
Art. 576. - (1) Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta la termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul, in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. Aprecierea temeiniciei motivelor amanarii este de competenta exclusiva a tribunalului arbitral, hotararea acestuia nefiind supusa niciunei cai de atac.
(2) Chiar daca partile nu solicita amanarea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate sa amane judecarea acestuia, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara, sau acordand un termen pentru ca partile sa isi poata formula concluziile in scris.
Masuri asiguratorii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 577. - (1) Inaintea sau in cursul arbitrajului, oricare dintre parti poate cere tribunalului prevazut la art. 539 sa incuviinteze masuri asiguratorii si masuri provizorii cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.
(2) La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute la art. 550 alin. (2), precum si conventia arbitrala.
(3) Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.
(4) In cursul arbitrajului, masurile asiguratorii si masurile provizorii, precum si constatarea anumitor imprejurari de fapt pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca, potrivit prevederilor alin. (1).
Sarcina probei
Art. 578. - (1) Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.
(2) In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.
Propunerea probelor
Art. 579. - (1) Probele care nu au fost cerute prin cererea de arbitrare sau prin intampinare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, in afara de cazurile prevazute la art. 248 alin. (2).
(2) Tribunalul arbitral are competenta exclusiva de a decide asupra utilitatii, pertinentei si concludentei probelor propuse de parti. Cu consultarea partilor, tribunalul arbitral poate fixa termene-limita pentru administrarea probelor incuviintate. Dupa expirarea acestor termene, administrarea probei nu mai poate avea loc decat daca tribunalul arbitral apreciaza ca aceasta este esentiala pentru solutionarea corecta a litigiului.
Administrarea probelor
Art. 580. - (1) Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata supraarbitrului sau, cu acordul partilor, in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.
(2) Daca una dintre parti detine un mijloc de proba, tribunalul arbitral poate ordona infatisarea lui.
Audierea martorilor si a expertilor
Art. 581. - (1) Martorii si expertii sunt audiati fara prestare de juramant.
(2) Audierea martorilor si a expertilor poate fi facuta, la cererea sau cu consimtamantul acestora, si la locuinta ori la locul unde isi desfasoara activitatea. De asemenea, tribunalul arbitral le cere sa raspunda in scris intrebarilor puse, acordand un termen in acest scop.
(3) Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa tribunalului prevazut la art. 539.
Informatii detinute de autoritatile publice
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 582. - (1) Tribunalul arbitral poate solicita informatii scrise autoritatilor publice in legatura cu actele si actiunile acestora, care sunt necesare pentru solutionarea cauzei.
(2) Daca autoritatea publica refuza transmiterea informatiilor, desi nu sunt indeplinite conditiile art. 292 alin. (2), partile sau arbitrii pot sesiza tribunalul prevazut la art. 539, care va lua masurile prevazute la art. 292 alin. (1).
Aprecierea probelor
Art. 583. - Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.
Cereri si exceptii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 584. - (1) Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pana la primul termen de judecata la care partea a fost legal citata trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.
(2) Orice cereri si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de judecata la care partile au fost legal citate. Dispozitiile art. 579 se aplica in mod corespunzator.
(3) Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca nu a fost invocata de cel interesat la termenul la care s-a produs ori, daca a lipsit la acel termen, la primul termen de judecata la care a fost prezent ori legal citat dupa producerea neregularitatii si inainte de a se pune concluzii in fond.
Incheierea de sedinta
Art. 585. - (1) Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.
(2) Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata.
(3) Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la art. 594 alin. (1) lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:
a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;
b) cererile si sustinerile partilor;
c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;
d) dispozitivul;
e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 593 alin. (3).
(4) Dispozitiile art. 594 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(5) Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu, tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.
Atacarea separata a incheierilor de sedinta
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 153. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 5851. - (1) Pot fi atacate separat cu actiunea in anulare prevazuta la art. 599 incheierile tribunalului arbitral prin care s-au luat urmatoarele masuri:
a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 406 si 407;
b) au fost luate masuri asiguratorii sau provizorii, potrivit art. 577;
c) a fost respinsa, ca inadmisibila, cererea de sesizare a Curtii Constitutionale privind constitutionalitatea unei dispozitii legale.
(2) Dispozitiile art. 599-604 se aplica in mod corespunzator, in masura in care prezentul articol nu prevede altfel.
(3) In afara motivelor prevazute la art. 599, in actiunea in anulare se poate invoca si lipsa conditiilor prevazute de lege pentru luarea masurilor dispuse prin incheiere.
(4) Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia cazului prevazut la alin. (1) lit. a), cand poate fi formulata cat timp dureaza suspendarea.
(5) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c), actiunea in anulare nu suspenda cursul arbitrajului.
(6) Solutionand actiunea in anulare, curtea de apel poate, dupa caz, sa mentina, sa modifice sau sa desfiinteze masurile dispuse de tribunalul arbitral prin incheiere. Hotararea curtii de apel este definitiva.
___________
Art. 5851. - a fost introdus prin punctul 153. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
CAPITOLUL III
Cheltuielile arbitrale
Cheltuielile arbitrale
Art. 586. - (1) Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor se suporta potrivit intelegerii dintre parti.
(2) In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral, daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate, sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.
Onorariul arbitrilor
Art. 587. - (1) Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze, potrivit dispozitiilor sale, suma respectiva prin contributie egala.
(2) Partile pot fi obligate solidar la plata.
(3) Daca paratul nu isi indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. (1), in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul final al onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
Plata anticipata a cheltuielilor
Art. 588. - (1) Tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea oricaror cheltuieli necesare pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului.
(2) Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
Verificarea cheltuielilor
Art. 589. - La cererea oricareia dintre parti, tribunalul prevazut la art. 539 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili, prin incheiere executorie si care nu este supusa niciunei cai de atac, cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, de avansare sau de plata.
Plata onorariilor
Art. 590. - (1) Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale.
(2) Daca arbitrajul se intrerupe fara a se pronunta o hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.
Regularizarea cheltuielilor
Art. 591. - Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea hotararii catre parti. Hotararea nu se va comunica, daca este cazul, pana la plata diferentei.
CAPITOLUL IV
Hotararea arbitrala
Solutionarea litigiului
Art. 592. - (1) Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile, potrivit dispozitiilor art. 5.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 154. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.
Deliberarea si pronuntarea
Art. 593. - (1) In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret a arbitrilor, in modalitatea stabilita de conventia arbitrala sau, in lipsa, de tribunalul arbitral.
(2) Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului, stabilit potrivit art. 559.
(3) Hotararea se ia cu majoritatea de voturi.
(4) Dupa deliberare, se va intocmi o minuta, care va cuprinde pe scurt continutul dispozitivului hotararii si in care se va arata, cand este cazul, opinia minoritara.
Hotararea arbitrala
Art. 594. - (1) Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
b) numele si prenumele partilor, domiciliul ori resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele si prenumele reprezentantilor partilor, precum si ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care, sub acest aspect, intemeiaza solutia;
f) dispozitivul;
g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 593 alin. (3), si, daca este cazul, semnatura asistentului arbitral.
(2) Abrogat prin punctul 155. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Arbitrul care a avut o alta parere va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina. Aceasta regula se aplica in mod corespunzator si in cazul in care exista opinie concurenta.
Lamurirea, completarea si indreptarea hotararii
Art. 595. - (1) In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, oricare dintre parti poate cere tribunalului arbitral sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.
(2) Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, asupra unei cereri conexe sau incidentale, oricare dintre parti poate solicita completarea ei.
(3) Cererea de lamurire sau de completare se formuleaza, potrivit alin. (1), respectiv alin. (2), in termen de 10 zile de la data primirii hotararii si se solutioneaza de tribunalul arbitral, prin hotarare separata, cu citarea partilor.
(4) Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul pot fi indreptate, prin incheiere, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut la alin. (3), sau din oficiu. Partile vor fi citate daca tribunalul arbitral apreciaza ca este necesar.
(5) Hotararea de lamurire sau de completare ori incheierea de indreptare se pronunta de indata si face parte integranta din hotararea arbitrala.
(6) Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de lamurirea, completarea sau indreptarea hotararii.
Comunicarea hotararii
Art. 596. - (1) Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei.
(2) La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii, in conditiile alin. (1).
Efectele hotararii arbitrale
Art. 597. - Hotararea arbitrala comunicata partilor este definitiva si obligatorie.
Pastrarea dosarului
Art. 598. - In termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii sau de la data lamuririi, completarii ori indreptarii ei, potrivit art. 595, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la tribunalul prevazut la art. 539, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
TITLUL V
Desfiintarea hotararii arbitrale
Actiunea in anulare
Art. 599. - (1) Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul dintre urmatoarele motive:
a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule ori inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
d) partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;
e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut la art. 559, desi cel putin una dintre parti a declarat ca intelege sa invoce caducitatea, iar partile nu au fost de acord cu continuarea judecatii, potrivit art. 560 alin. (1) si (2);
f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult decat s-a cerut;
g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii ori nu este semnata de arbitri;
h) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.
i) daca, dupa pronuntarea hotararii arbitrale, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala legea, ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din actul atacat, care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate in sesizare.
___________
Litera i) a fost introdusa prin punctul 156. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Nu mai pot fi invocate ca motive pentru anularea hotararii arbitrale neregularitatile care nu au fost ridicate potrivit art. 584 alin. (1) si (3) sau care pot fi remediate pe calea prevazuta la art. 595.
(3) Pentru dovedirea motivelor de anulare nu pot fi aduse ca probe noi decat inscrisuri.
Renuntarea la actiunea in anulare
Art. 600. - (1) Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.
(2) Renuntarea la acest drept se poate face numai dupa pronuntarea hotararii arbitrale.
Instanta competenta
Art. 601. - Competenta de a judeca actiunea in anulare revine curtii de apel in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
Termen de exercitare
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 157. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 602. - (1) Actiunea in anulare va fi introdusa la curtea de apel in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale. Daca s-a formulat o cerere potrivit art. 595, termenul curge de la data comunicarii hotararii sau, dupa caz, a incheierii prin care a fost solutionata cererea.
(2) Pentru motivul prevazut la art. 599 alin. (1) lit. i), termenul este de 3 luni de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
___________
Art. 602. - a fost modificat prin punctul 157. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Suspendarea executarii
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 158. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 603. - Curtea de apel va putea suspenda executarea hotararii arbitrale impotriva careia a fost introdusa actiunea in anulare. Dispozitiile art. 478 alin. (2)-(5) si (8) se aplica in mod corespunzator.
___________
Art. 603. - a fost modificat prin punctul 158. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Judecarea actiunii in anulare
Art. 604. - (1) Curtea de apel va judeca actiunea in anulare in completul prevazut de lege pentru judecata in prima instanta.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 159. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Intampinarea este obligatorie. Dispozitiile art. 200-203 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3) Admitand actiunea, curtea de apel va anula hotararea arbitrala si:
a) in cazurile prevazute la art. 599 alin. (1) lit. a), b) si e), va trimite cauza spre judecata instantei competente sa o solutioneze, potrivit legii;
b) in celelalte cazuri prevazute la art. 599 alin. (1), va trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral, daca cel putin una dintre parti solicita expres acest lucru. In caz contrar, daca litigiul este in stare de judecata, curtea de apel se va pronunta in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca insa, pentru a hotari in fond, este nevoie de noi probe, curtea se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, curtea va pronunta mai intai hotararea de anulare si, dupa administrarea probelor, hotararea asupra fondului, iar, daca partile au convenit expres ca litigiul sa fie solutionat de catre tribunalul arbitral in echitate, curtea de apel va solutiona cauza in echitate.
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 159. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Hotararile curtii de apel, pronuntate potrivit alin. (3), sunt supuse recursului.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 159. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
TITLUL VI
Executarea hotararii arbitrale
Executarea de bunavoie
Art. 605. - Hotararea arbitrala se aduce la indeplinire de bunavoie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in cuprinsul acesteia.
Executarea silita
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 160. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 606. - Hotararea arbitrala constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.
___________
Art. 606. - a fost modificat prin punctul 160. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
TITLUL VII
Arbitrajul institutionalizat
Notiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 607. - (1) Arbitrajul institutionalizat este acea forma de jurisdictie arbitrala care se constituie si functioneaza in mod permanent pe langa o organizatie sau o institutie interna ori internationala sau ca organizatie neguvernamentala de interes public de sine statatoare, in conditiile legii, pe baza unui regulament propriu aplicabil in cazul tuturor litigiilor supuse ei spre solutionare potrivit unei conventii arbitrale. Activitatea arbitrajului institutionalizat nu are caracter economic si nu urmareste obtinerea de profit.
(2) In reglementarea si desfasurarea activitatii jurisdictionale, arbitrajul institutionalizat este autonom in raport cu institutia care l-a infiintat. Aceasta va stabili masurile necesare pentru garantarea autonomiei.
Alegerea arbitrajului institutionalizat
Art. 608. - (1) Partile, prin conventia arbitrala, pot supune solutionarea litigiilor dintre ele unei anumite instante arbitrale apartinand arbitrajului institutionalizat.
(2) In caz de contrarietate intre conventia arbitrala si regulamentul arbitrajului institutionalizat la care aceasta trimite, va prevala conventia arbitrala.
(3) Abrogat prin punctul 161. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Arbitrii
Art. 609. - (1) Arbitrajul institutionalizat poate intocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu.
(2) In cazul in care partile nu se inteleg asupra arbitrului unic ori cand o parte nu numeste arbitrul sau cand cei 2 arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, autoritatea de desemnare este presedintele arbitrajului institutionalizat, afara numai daca regulile de procedura ale acestuia sau partile insele nu dispun altfel.
(3) Organizatiile cu caracter asociativ sau cele constituite pentru apararea intereselor unei categorii profesionale nu pot sa numeasca arbitri dintre membrii lor, in cazurile in care acestea sunt in litigiu cu tertii.
Regulile arbitrale
Art. 610. - (1) Regulile de procedura ale arbitrajului institutionalizat se adopta de catre conducerea acestuia potrivit normelor sale de functionare stabilite prin actul de infiintare.
(2) Prin desemnarea unui anumit arbitraj institutionalizat ca fiind competent in solutionarea unui anumit litigiu sau tip de litigii, partile opteaza automat pentru aplicarea regulilor sale de procedura. Orice derogare de la aceasta prevedere este nula, afara numai daca, tinand seama de conditiile spetei si de continutul regulilor de procedura indicate de parti ca fiind aplicabile, conducerea arbitrajului institutionalizat competent decide ca pot fi aplicate si regulile alese de parti, stabilind daca aplicarea acestora din urma este efectiva sau prin analogie.
(3) Daca partile nu au convenit altfel, se vor aplica regulile de procedura ale arbitrajului institutionalizat in vigoare la momentul sesizarii acestuia.
(4) Dreptul la aparare al partilor in litigiu si contradictorialitatea dezbaterilor sunt garantate.
(5) In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.
Cheltuielile arbitrale
Art. 611. - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.
Refuzul solutionarii litigiului
Art. 612. - Daca organizatia sau institutia prevazuta la art. 607 refuza sa organizeze arbitrajul, conventia arbitrala ramane valabila, iar litigiul dintre parti va fi solutionat potrivit prevederilor prezentei carti.
CARTEA a V-a
Despre executarea silita
TITLUL I
Dispozitii generale
CAPITOLUL I
Scopul si obiectul executarii silite
Indeplinirea obligatiilor prevazute in titlul executoriu
Art. 613. - (1) Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie.
(2) In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, care incepe odata cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
(3) Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare.
(4) Executarea unor obligatii de a face, precum inscrierea sau radierea unui drept, act sau fapt dintr-un registru public, emiterea unei autorizatii, eliberarea unui certificat sau predarea unui inscris si altele asemenea, se poate obtine la simpla cerere a persoanei indreptatite, facuta in temeiul unui titlu executoriu, fara a fi necesara interventia executorului judecatoresc, daca prin lege nu se dispune altfel. In caz de neconformare a debitorului, creditorul poate recurge la executarea silita in conditiile prezentului cod.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 162. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) Vanzarea de catre creditor a bunurilor mobile ipotecate in conditiile art. 2.445 din Codul civil se face cu incuviintarea instantei, fara interventia executorului judecatoresc.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 162. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Organul de executare
Art. 614. - Executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel.
Modalitati de executare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 615. - (1) Executarea silita se efectueaza prin:
1. urmarirea bunurilor mobile si imobile ale debitorului sau apartinand tertilor tinuti sa raspunda, in conditiile legii, pentru obligatiile debitorului, in scopul indestularii creditorilor;
2. predarea catre creditor a bunurilor prevazute in titlul executoriu, ce sunt detinute fara drept de debitor;
3. alte masuri prevazute de lege.
(2) Abrogat prin punctul 163. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Legalitatea executarii silite
Art. 616. - (1) Executarea silita se face cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
(2) Este interzisa efectuarea de acte de executare de catre alte persoane sau organe decat cele prevazute la art. 614.
Rolul statului in executarea silita
Art. 617. - Statul este obligat sa asigure, prin agentii sai, executarea in mod prompt si efectiv a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii, iar, in caz de refuz, cei vatamati au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit.
Rolul activ al executorului judecatoresc
Art. 618. - (1) In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
(2) Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc ii va cere debitorului, in conditiile legii, lamuriri in scris in legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite. In toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.
(3) Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea cu rea-credinta de informatii incomplete atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute la art. 183 alin. (2).
Obligatiile susceptibile de executare silita
Art. 619. - (1) Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, a unei plantatii ori a altei lucrari, incredintarea minorului, stabilirea locuintei si vizitarea acestuia sau in luarea unei alte masuri stabilite prin titlul executoriu.
(2) In cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc, potrivit legii.
(3) Daca prin titlul executoriu nu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte asemenea sume care sa poata fi stabilite potrivit alin. (2), executorul judecatoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei. In cazul in care titlul executoriu nu contine niciun asemenea criteriu, executorul judecatoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare in functie de rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea judecatoreasca a devenit executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii, de la data cand creanta a devenit exigibila si pana la data platii efective a obligatiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 164. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, incheierea executorului judecatoresc este titlu executoriu.
Veniturile si bunurile supuse executarii
Art. 620. - (1) Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.
(2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
Intelegeri privind efectuarea executarii
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 621. - In tot cursul executarii silite, sub supravegherea executorului judecatoresc, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor banesti sau altor bunuri ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa se faca in alt mod admis de lege.
Domeniu de aplicare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 622. - (1) Executarea silita poate fi pornita impotriva oricarei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat, cu exceptia acelora care beneficiaza, in conditiile legii, de imunitate de executare.
(2) Dispozitiile prezentei carti constituie dreptul comun in materie de executare silita, indiferent de izvorul sau de natura obligatiilor cuprinse in titlul executoriu ori de calitatea juridica a partilor.
CAPITOLUL II
Titlul executoriu
Temeiul executarii silite
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 165. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 623. - (1) Executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu.
(2) Constituie titluri executorii hotararile executorii, hotararile definitive, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.
___________
Art. 623. - a fost modificat prin punctul 165. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Hotararile executorii
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 166. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 624. - Sunt hotarari executorii:
1. hotararile date in apel, daca prin lege nu se prevede altfel;
2. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, ori cele in legatura cu care partile au convenit sa exercite direct recursul, potrivit art. 453 alin. (2).
___________
Art. 624. - a fost modificat prin punctul 166. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Hotararile definitive
Art. 625. - (1) Sunt hotarari definitive:
1. hotararile care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
2. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, neatacate cu recurs;
3. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
4. hotararile date in apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs;
5. hotararile date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
6. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
(2) Hotararile prevazute la alin. (1) devin definitive la data expirarii termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, dupa caz, la data pronuntarii.
Hotararile arbitrale si alte hotarari ale organelor cu atributii jurisdictionale
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 167. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 626. - Pot fi puse in executare hotararile arbitrale, chiar daca sunt atacate cu actiunea in anulare, precum si alte hotarari ale organelor cu atributii jurisdictionale ramase definitive, ca urmare a neatacarii lor in fata instantei judecatoresti competente.
___________
Art. 626. - a fost modificat prin punctul 167. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Titlurile executorii europene
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 168. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 627. - Titlurile executorii europene cu privire la care dreptul Uniunii Europene nu cere recunoasterea prealabila in statul membru in care se va face executarea sunt executorii de drept, fara nicio alta formalitate prealabila.
___________
Art. 627. - a fost modificat prin punctul 168. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Executarea hotararilor supuse controlului instantelor judecatoresti
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 169. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 628. - (1) Punerea in executare a unei hotarari judecatoresti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului daca hotararea poate fi atacata cu apel sau recurs; daca titlul este ulterior modificat ori desfiintat, creditorul va fi tinut, in conditiile legii, sa il repuna pe debitor in drepturile sale, in tot sau in parte, dupa caz.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator in cazul punerii in executare a unei hotarari arbitrale.
___________
Art. 628. - a fost modificat prin punctul 169. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Alte titluri executorii
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 170. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 629. - (1) Sunt, de asemenea, titluri executorii si pot fi puse in executare silita:
1. incheierile si procesele-verbale intocmite de executorii judecatoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii;
2. inscrisurile autentice;
3. titlurile de credit sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste putere executorie.
(2) Suspendarea executarii titlurilor prevazute la alin. (1) pct. 2 si 3 poate fi ceruta si in cadrul actiunii de fond avand ca obiect desfiintarea lor. Dispozitiile art. 708 se aplica in mod corespunzator.
___________
Art. 629. - a fost modificat prin punctul 170. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Inscrisurile autentice notariale
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 171. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 630. - (1) Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa, lichida si exigibila constituie titlu executoriu. In lipsa originalului, titlul executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public.
(2) In cazul anularii de catre instanta de judecata a inscrisului autentificat de notarul public, raspunderea civila a notarului public poate fi angajata numai pentru incalcarea de catre acesta cu vinovatie a obligatiilor sale profesionale, urmate de cauzarea unui prejudiciu, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva.
___________
Art. 630. - a fost modificat prin punctul 171. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Titlurile de credit
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 172. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 631. - Cambia, biletul la ordin si cecul, precum si alte titluri de credit constituie titluri executorii, daca indeplinesc conditiile prevazute in legea speciala.
___________
Art. 631. - a fost modificat prin punctul 172. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Refuzul eliberarii titlului executoriu
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 173. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 632. - Daca se refuza eliberarea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face plangere la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostinta de refuz.
___________
Art. 632. - a fost modificat prin punctul 173. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Desfiintarea titlului executoriu
Art. 633. - Daca s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate in baza acestuia sunt desfiintate de drept, daca prin lege nu se prevede altfel. In acest caz, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la intoarcerea executarii.
CAPITOLUL III
Participantii la executarea silita
Enumerare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 634. - (1) Participantii la executarea silita sunt:
1. partile;
2. tertii garanti;
3. creditorii intervenienti;
4. instanta de executare;
5. executorul judecatoresc;
6. Ministerul Public;
7. agentii fortei publice;
8. martorii asistenti, expertii, interpretii si alti participanti, in conditiile anume prevazute de lege.
(2) Dispozitiile art. 40 si urmatoarele se aplica in mod corespunzator si participantilor la executarea silita prevazuti la alin. (1) pct. 4-8.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 174. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Partile
Art. 635. - (1) Sunt parti in procedura de executare silita creditorul si debitorul.
(2) Calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricand in cursul executarii silite, potrivit legii. In acest caz, actele de executare indeplinite pana la data transmiterii calitatii procesuale produc efecte, in conditiile legii, fata de succesorii in drepturi ai creditorului sau ai debitorului, dupa caz.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 175. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Drepturile partilor
Art. 636. - (1) Creditorul si debitorul au dreptul sa asiste, personal sau prin reprezentantii lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, sa ia cunostinta de actele dosarului de executare si sa obtina adeverinte si copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecatoresc, pe cheltuiala partii interesate, iar atunci cand se considera vatamati in drepturile ori interesele lor legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silita insasi, in termenele si conditiile prevazute de lege. Acest drept il au si alte persoane care justifica un interes ocrotit de lege.
(2) La cererea debitorului, executorul judecatoresc va aplica, in conditiile legii, compensatia legala dintre creanta prevazuta in titlul a carui executare s-a cerut impotriva sa si creanta pe care el o opune pe baza unui alt titlu executoriu.
Obligatiile partilor
Art. 637. - (1) Creditorul este obligat sa acorde executorului judecatoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la indeplinire, in bune conditii, a executarii silite, punandu-i la dispozitie si mijloacele necesare in acest scop. El este obligat sa avanseze cheltuielile necesare indeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de executor.
(2) Debitorul este obligat, sub sanctiunile prevazute la art. 183 alin. (2), sa declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile si imobile, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, cu aratarea locului in care acestea se afla, precum si toate veniturile sale, curente sau periodice.
(3) Debitorul ale carui bunuri au fost deja sechestrate este tinut sa aduca la cunostinta executorului care sechestreaza aceleasi bunuri existenta sechestrului anterior si identitatea organului de executare care l-a aplicat, predand executorului o copie a procesului-verbal de sechestru.
Tertii garanti
Art. 638. - (1) Creditorul, in conditiile legii, poate urmari, in limita creantei si a accesoriilor acesteia, concomitent sau, dupa caz, separat, si bunurile tertilor care au garantat plata datoriilor debitorului. In acest caz, dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile debitorului se aplica in mod corespunzator si tertilor garanti, in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.
(2) Cand se urmareste numai tertul fidejusor ori garant ipotecar, toate actele de executare vor fi comunicate in acelasi timp si debitorului principal, care va fi introdus din oficiu in procedura de urmarire silita.
Creditorii intervenienti
Art. 639. - Orice creditor al debitorului poate, in conditiile art. 680 si urmatoarele, sa intervina in procedura de executare silita aflata in curs pana la data fixarii de catre executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, poate sa participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispozitiilor art. 853 si urmatoarele.
Tertii
Art. 640. - Orice terta persoana vatamata printr-un act de executare silita poate solicita desfiintarea acestuia sau, dupa caz, incetarea executarii silite insesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin lege nu se dispune altfel.
Instanta de executare
Art. 641. - (1) Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
(2) Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 176. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Hotararile pronuntate de instanta de executare sunt executorii si pot fi atacate numai cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare, daca prin lege nu se dispune altfel.
Executorul judecatoresc
Art. 642. - (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel, dupa cum urmeaza:
a) in cazul urmaririi silite a bunurilor imobile, al urmaririi silite a fructelor prinse de radacini si al executarii silite directe imobiliare, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla imobilul;
b) in cazul urmaririi silite a bunurilor mobile si al executarii silite directe mobiliare, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului;
c) in cazul executarii silite a obligatiilor de a face si a obligatiilor de a nu face, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde urmeaza sa se faca executarea.
(2) Daca bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea este competent sa realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmaribile aflate in raza celorlalte curti de apel.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 177. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Daca bunul mobil care face obiectul urmaririi silite ori al executarii silite directe a fost mutat in timpul procedurii de executare, competent teritorial este executorul judecatoresc care a inceput procedura de executare.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 177. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Nerespectarea dispozitiilor prezentului articol atrage nulitatea neconditionata a actelor de procedura efectuate.
Recuzarea si inlocuirea executorului judecatoresc
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 178. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 643. - (1) Executorii judecatoresti pot fi recuzati numai in cazurile si in conditiile prevazute la art. 41 si urmatoarele din prezentul cod.
(2) Cererea de recuzare nu suspenda de drept executarea. Cu toate acestea, instanta de executare poate dispune, motivat, suspendarea executarii pana la solutionarea cererii de recuzare, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea in prealabil o cautiune in cuantum de 1.000 lei. In cazul in care valoarea creantei prevazute in titlul executoriu nu depaseste 1.000 lei, cautiunea va fi de 10% din valoarea creantei.
(3) In caz de admitere a cererii de recuzare, incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de executorul judecatoresc urmeaza sa fie pastrate.
(4) La cererea creditorului, instanta care a incuviintat executarea silita poate dispune, pentru motive temeinice, inlocuirea executorului judecatoresc cu alt executor judecatoresc indicat de catre creditor si continuarea executarii silite de catre noul executor judecatoresc. Dispozitiile art. 644 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
___________
Art. 643. - a fost modificat prin punctul 178. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Competenta. Conexarea executarilor
Art. 644. - (1) Cand, privitor la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe executari silite de catre executori judecatoresti diferiti, instanta de executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricaruia dintre executori, le va conexa, dispunand sa se faca o singura executare de catre executorul judecatoresc care a indeplinit actul de executare cel mai inaintat, iar daca executarile sunt in acelasi stadiu, de catre executorul judecatoresc care a inceput cel dintai executarea.
(2) Abrogat prin punctul 179. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) In cazul in care dispune conexarea executarilor, instanta, prin incheiere, se va pronunta si asupra cheltuielilor de executare efectuate pana in momentul conexarii. Totodata, instanta va dispune trimiterea dosarelor conexate la executorul desemnat potrivit alin. (1).
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 180. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Dupa conexare, procedura de executare va continua de la actul de urmarire cel mai inaintat.
(5) Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va putea sa impiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai inaintat.
(6) In cazul executarilor silite aflate pe rolul aceluiasi executor, conexarea se va dispune de executor, prin incheiere data cu citarea partilor, dispozitiile alin. (3) aplicandu-se in mod corespunzator.
Concursul dintre executarea silita si executarea pornita de un creditor
Art. 645. - Dispozitiile art. 644 raman aplicabile si atunci cand, privitor la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe executari, unele pornite de executorul judecatoresc, la cererea unui creditor, iar altele direct de catre alti creditori, in cazurile anume prevazute de lege. In astfel de cazuri, toate actele de executare vor fi efectuate de catre executorul judecatoresc competent in favoarea caruia s-a dispus conexarea, potrivit regulilor prevazute de prezentul cod, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
Actele executorului judecatoresc
Art. 646. - (1) In indeplinirea atributiilor si indatoririlor sale legate de punerea in executare a titlurilor executorii, executorul judecatoresc va intocmi incheieri, procese- verbale si alte acte de procedura cu formele si in termenele prevazute de lege.
(2) Erorile materiale savarsite cu prilejul intocmirii actelor aratate la alin. (1) se pot indrepta, din oficiu sau la cerere, cu respectarea dispozitiilor legale prevazute pentru intocmirea lor.
Incheierile executorului judecatoresc
Art. 647. - (1) Amanarea, suspendarea si incetarea executarii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare, precum si alte masuri anume prevazute de lege se dispun de executorul judecatoresc prin incheiere, care trebuie sa cuprinda:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) data si locul intocmirii incheierii si numarul dosarului de executare;
c) titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza procedura de executare;
d) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si ale debitorului;
e) procedura de executare care face obiectul incheierii;
f) chestiunea asupra careia se adopta incheierea;
g) motivele in fapt si in drept care au determinat darea incheierii;
h) dispozitia luata de executor;
i) calea si termenul de atac al incheierii;
j) semnatura si stampila executorului judecatoresc.
(2) Mentiunile de la alin. (1) lit. a)-h) si j) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
(3) Daca prin lege nu se dispune altfel, incheierile se dau fara citarea partilor, se comunica acestora, sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 181. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Ministerul Public
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 182. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 648. - Ministerul Public sprijina, in conditiile legii, executarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. In cazurile anume prevazute de lege, Ministerul Public poate sa ceara punerea in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.
___________
Art. 648. - a fost modificat prin punctul 182. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Agentii fortei publice
Art. 649. - (1) In cazurile prevazute de lege, precum si cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa sprijine indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, fara a conditiona indeplinirea acestei obligatii de plata unor sume de bani sau de efectuarea unei alte contraprestatii.
(2) In acest scop, executorul se va adresa autoritatii competente pentru a asigura concursul fortei publice, care va trebui sa ia masuri de urgenta pentru a se evita tergiversarea sau impiedicarea executarii.
(3) Agentii fortei publice nu pot refuza sa sprijine activitatea de executare silita sub motiv ca exista impedimente, de orice natura, la executare, singurul raspunzator pentru nesocotirea acestora fiind executorul judecatoresc, in conditiile legii.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 183. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) In caz de refuz, dispozitiile art. 183 alin. (2) si ale art. 184-186 sunt aplicabile in mod corespunzator.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 183. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Indatorirea tertilor de a da informatii
Art. 650. - (1) La cererea executorului judecatoresc, cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia supuse urmaririi, potrivit legii, au datoria sa comunice in scris toate informatiile necesare pentru efectuarea executarii. Ei sunt tinuti sa declare intinderea obligatiilor lor fata de debitorul urmarit, eventuale modalitati care le-ar putea afecta, sechestre anterioare, cesiuni de creanta, subrogatii, preluari de datorie, novatii, precum si orice alte acte sau fapte de natura sa modifice continutul ori partile raportului obligational sau regimul juridic al bunului detinut. La cererea executorului judecatoresc sau a partii interesate, instanta de executare poate lua masurile prevazute la art. 182 alin. (1) pct. 2 lit. f) si la art. 184.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 184. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) De asemenea, la cererea executorului judecatoresc, institutiile publice, institutiile de credit si orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate sa ii comunice, de indata, in scris, datele si informatiile apreciate de executorul judecatoresc ca fiind necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. Tot astfel, organele fiscale sunt obligate sa comunice, in aceleasi conditii, datele si informatiile pe care le administreaza potrivit legii. La cererea executorului judecatoresc sau a partii interesate, instanta de executare poate lua masurile prevazute la art. 182 alin. (1) pct. 2 lit. f) si la art. 184.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 184. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Daca cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau, dupa caz, refuza sa le dea, Ministerul Public va intreprinde, la cererea executorului judecatoresc, diligentele necesare pentru aflarea informatiilor cerute, in special pentru identificarea entitatilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dupa caz, detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita.
(4) Executorul judecatoresc este obligat sa asigure secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel. Aceste informatii nu pot fi utilizate decat in scopul pentru care au fost cerute, fiind interzisa cu desavarsire, sub sanctiunile prevazute de lege, divulgarea lor catre terte persoane sau utilizarea lor pentru crearea unei baze de date personale.
(5) In vederea obtinerii informatiilor necesare executarii, executorul judecatoresc are acces liber la cartea funciara, la registrul comertului si la alte registre publice care contin date despre bunurile debitorului susceptibile de urmarire silita. Totodata, executorul judecatoresc poate solicita instantei de executare datele si informatiile la care se refera art. 149 alin. (8).
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 184. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(6) Abrogat prin punctul 185. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Martorii asistenti
Art. 651. - (1) In cazurile si in conditiile anume prevazute de lege, prezenta martorilor asistenti este obligatorie la patrunderea intr-o locuinta, in localuri, depozite sau alte incaperi, in vederea sechestrarii si ridicarii bunurilor debitorului.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 186. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) La aprecierea executorului judecatoresc sau la cererea partilor, martorii asistenti pot fi invitati si in alte cazuri.
(3) Pot fi martori asistenti persoanele cu capacitate de exercitiu deplina care nu sunt interesate de savarsirea actelor de executare si care nu se afla cu participantii la procedura de executare in legatura de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv sau de afinitate pana la gradul al doilea ori de subordonare.
(4) Daca prin lege nu se dispune altfel, numarul martorilor asistenti trebuie sa fie de cel putin 2.
Drepturile si indatoririle martorilor asistenti
Art. 652. - (1) Martorul asistent, prin semnarea procesului-verbal, atesta faptele la care a asistat.
(2) El este indreptatit sa ceara informatii despre actele de executare la care este invitat si sa faca observatii in legatura cu indeplinirea lor. Observatiile martorului asistent, cand este cazul, vor fi consemnate de catre executorul judecatoresc in proces-verbal.
(3) Inainte de a incepe efectuarea actelor de executare la care urmeaza sa participe, executorul judecatoresc va explica martorilor asistenti drepturile si indatoririle lor.
(4) Pentru serviciul prestat, martorul asistent are dreptul la sumele prevazute la art. 320, care se aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL IV
Efectuarea executarii silite
SECTIUNEA 1
Sesizarea organului de executare
Creanta certa, lichida si exigibila
Art. 653. - (1) Executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila.
(2) Creanta este certa cand existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.
(3) Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand titlul executoriu contine elementele care permit stabilirea lui.
(4) Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata.
(5) Creantele cu termen si cele conditionale nu pot fi puse in executare, insa ele pot participa, in conditiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmarirea silita a bunurilor apartinand debitorului.
Cererea de executare silita
Art. 654. - (1) Executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel.
(2) Cererea de executare silita se depune, personal sau prin reprezentant legal ori conventional, la biroul executorului judecatoresc competent ori se transmite acestuia prin posta, curier, telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.
(3) Cererea de executare silita, in afara mentiunilor prevazute la art. 143, va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorului;
b) bunul sau, dupa caz, felul prestatiei datorate;
c) modalitatile de executare solicitate de creditor.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 187. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) La cerere se vor atasa titlul executoriu in original sau in copie legalizata, dupa caz, si dovada achitarii taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum si, daca este cazul, inscrisurile anume prevazute de lege.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 187. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Inregistrarea cererii de executare
Art. 655. - (1) De indata ce primeste cererea de executare, executorul judecatoresc, prin incheiere, va dispune inregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.
(2) Incheierea prevazuta la alin. (1) se comunica de indata creditorului. In cazul in care executorul judecatoresc refuza deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plangere, in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii prevazute la alin. (1), la instanta de executare.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 188. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Incuviintarea executarii silite
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 189. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 656. - (1) In termen de maximum 3 zile de la inregistrarea cererii, executorul judecatoresc va solicita sa se dispuna incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie certificata de executorul judecatoresc pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, incheierea prevazuta la art. 655 alin. (1) si dovada taxei de timbru.
(2) Cererea de incuviintare a executarii silite se solutioneaza de instanta in termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acesteia la judecatorie, prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 48 de ore, iar motivarea incheierii se face in cel mult 7 zile de la pronuntare.
(3) Incheierea va cuprinde, in afara mentiunilor prevazute la art. 228 alin. (1), aratarea titlului executoriu pe baza caruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a incuviintat urmarirea, cand s-a incuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului, modalitatea concreta de executare silita, atunci cand s-a solicitat expres aceasta, si autorizarea creditorului sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.
(4) Incuviintarea executarii silite permite creditorului sa ceara executorului judecatoresc care a solicitat incuviintarea sa recurga, simultan ori succesiv, la toate modalitatile de executare prevazute de lege in vederea realizarii drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Incuviintarea executarii silite produce efecte pe intreg teritoriul tarii. De asemenea, incuviintarea executarii silite se extinde si asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
(5) Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:
1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;
2. hotararea sau, dupa caz, inscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu intruneste toate conditiile de forma cerute de lege;
4. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
5. debitorul se bucura de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita;
7. exista alte impedimente prevazute de lege.
(6) Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata exclusiv cu apel numai de creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.
(7) In partea finala a incheierii de incuviintare a executarii silite va fi adaugata formula executorie, cu urmatorul cuprins:
«Noi, Presedintele Romaniei
Dam imputernicire si ordonam executorilor judecatoresti sa puna in executare titlul (Aici urmeaza elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronuntat prezenta incheiere de incuviintare a executarii silite. Ordonam agentilor fortei publice sa sprijine indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea la indeplinire a titlului executoriu, in conditiile legii. (Urmeaza semnatura presedintelui instantei si a grefierului.)»
___________
Art. 656. - a fost modificat prin punctul 189. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Instiintarea debitorului
Art. 657. - (1) Daca cererea de executare a fost incuviintata, executorul judecatoresc va comunica debitorului o copie de pe incheierea data in conditiile art. 656, impreuna cu o copie, certificata de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu si, daca legea nu prevede altfel, o somatie.
(2) Comunicarea titlului executoriu si a somatiei, cu exceptia cazurilor in care legea prevede ca executarea se face fara somatie ori fara comunicarea titlului executoriu catre debitor, este prevazuta sub sanctiunea nulitatii executarii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 190. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Somatia
Art. 658. - Debitorul va fi somat sa isi indeplineasca obligatia, de indata sau in termenul acordat de lege, cu aratarea ca, in caz contrar, se va proceda la continuarea executarii silite.
Exceptii de la comunicare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 659. - Nu este necesara comunicarea titlului executoriu si a somatiei:
1. in cazurile prevazute la art. 665;
2. in cazul ordonantelor si incheierilor pronuntate de instanta si declarate de lege executorii.
___________
Punctul 2. a fost modificat prin punctul 191. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Cheltuieli de executare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 660. - (1) Partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu, cheltuielile se avanseaza de catre creditor.
(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, in afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare, situatie in care vor fi suportate de acesta, sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare stabilite sau, dupa caz, efectuate dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu, chiar daca el a facut plata in mod voluntar. Cu toate acestea, in cazul in care debitorul, somat potrivit art. 658, a executat obligatia de indata sau in termenul acordat de lege, el nu va fi tinut sa suporte decat cheltuielile pentru actele de executare efectiv indeplinite, precum si onorariul executorului judecatoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depusa de acestia.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 192. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(3) Sunt cheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declansarii executarii silite;
2. onorariul executorului judecatoresc, stabilit potrivit legii;
3. onorariul avocatului in faza de executare silita;
4. onorariul expertului, al traducatorului si al interpretului;
___________
Punctul 4. a fost modificat prin punctul 192. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare desfasurarii executarii silite.
(4) Sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulate de partea interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta. Dispozitiile art. 445 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator, iar suspendarea executarii in privinta acestor cheltuieli de executare nu este conditionata de plata unei cautiuni.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 192. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(5) In cazul in care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmaribile sau din alte cauze, ele vor fi platite de creditor, care le va putea recupera de la debitor cand starea patrimoniala a acestuia o va permite, inauntrul termenului de prescriptie.
(6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, incheierea constituie titlu executoriu atat pentru creditor, cat si pentru executorul judecatoresc.
Depunerea si consemnarea de cautiuni sau alte sume
Art. 661. - (1) Depunerea sau consemnarea oricarei sume in scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite ori al obtinerii suspendarii executarii silite, depunerea sumelor cu afectatiune speciala, precum si depunerea sau consemnarea sumelor reprezentand veniturile bunurilor urmarite ori pretul rezultat din vanzarea acestor bunuri se fac la CEC Bank - S.A., Trezoreria Statului sau la orice alta institutie de credit care are in obiectul de activitate operatiuni de consemnare la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecatoresc.
(2) Dovada depunerii sau consemnarii acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare sau cu orice alt inscris admis de lege.
(3) Eliberarea acestor sume se face persoanelor indreptatite sau reprezentantilor acestora numai pe baza dispozitiei executorului judecatoresc ori a instantei de executare, dupa caz.
(4) Dispozitiile art. 1.042 si urmatoarele privitoare la cautiunea judiciara se aplica in mod corespunzator.
Comunicarea actelor de procedura
Art. 662. - Comunicarea actelor de procedura in cadrul executarii silite se poate face de catre executorul judecatoresc fie personal, fie prin intermediul agentului sau procedural. Dovada comunicarii prin agent procedural are aceeasi forta probanta cu dovada comunicarii efectuate de catre executor insusi.
SECTIUNEA a 2-a
Efectuarea actelor de executare silita
Trecerea la executarea silita
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 193. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 663. - In afara de cazul in care legea prevede altfel, actele de executare silita nu pot fi efectuate decat dupa expirarea termenului aratat in somatie sau, in lipsa acesteia, in cel prevazut in incheierea prin care s-a incuviintat executarea.
___________
Art. 663. - a fost modificat prin punctul 193. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Existenta unui termen de plata
Art. 664. - Cand prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de plata, executarea nu se poate face mai inainte de implinirea acelui termen.
Decaderea debitorului din beneficiul termenului de plata
Art. 665. - (1) Debitorul care beneficiaza de un termen de plata va fi decazut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen, daca:
1. debitorul se sustrage de la indeplinirea obligatiilor care ii revin potrivit legii in scopul realizarii executarii silite;
2. debitorul risipeste averea sa;
3. debitorul este in stare de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau, daca prin fapta sa, savarsita cu intentie sau dintr-o culpa grava, a micsorat garantiile date creditorului sau ori nu le-a dat pe cele promise sau, dupa caz, incuviintate;
4. alti creditori fac executari asupra averii lui.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), instanta de executare va hotari de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor, in termen scurt. In situatia in care debitorul nu mai are domiciliul sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul sau domiciliu ori sediu.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica atunci cand debitor este statul sau o unitate administrativ-teritoriala.
Cazul obligatiilor alternative
Art. 666. - (1) Cand titlul executoriu cuprinde o obligatie alternativa, fara sa se arate termenul de alegere, executorul judecatoresc va notifica debitorului sa isi exercite acest drept in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii de incuviintare a executarii, sub sanctiunea decaderii.
(2) Alegerea prestatiei va fi facuta prin act scris care va fi notificat executorului judecatoresc, iar acesta il va instiinta de indata pe creditor despre alegerea facuta.
(3) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (1), dreptul de alegere trece asupra creditorului. In acest caz, executorul judecatoresc il va soma pe debitor, punandu-i in vedere sa execute prestatia aleasa de creditor.
Executarea prestatiilor reciproce
Art. 667. - Cand executarea depinde de o contraprestatie, ce rezulta din acelasi titlu executoriu si urmeaza sa fie facuta de creditor in acelasi timp cu prestatia debitorului, executarea va putea fi facuta numai dupa ce creditorul a oferit debitorului propria prestatie sau dupa ce a facut dovada cu inscris ca debitorul a primit-o ori este in intarziere cu primirea ei.
Existenta unei cautiuni
Art. 668. - Hotararile ce se executa provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se depune cautiunea.
Constatarea actelor de executare
Art. 669. - (1) Daca din lege nu rezulta contrariul, pentru toate actele de executare efectuate in cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa incheie procese-verbale care vor cuprinde urmatoarele mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal;
c) data intocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;
d) titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare;
e) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;
f) locul, data si ora efectuarii actului de executare;
g) masurile luate de executor sau constatarile acestuia;
h) consemnarea explicatiilor, opozitiilor si obiectiunilor participantilor la executare;
i) alte mentiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare;
j) mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori a refuzului sau a impiedicarii de a semna procesul-verbal;
k) mentionarea numarului de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor carora li s-a inmanat acesta;
l) semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor persoane interesate in executare sau care asista la efectuarea actului de executare;
m) stampila executorului judecatoresc.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 194. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Mentiunile de la alin. (1) lit. a)-g), l) si m) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Accesul la bunurile debitorului
Art. 670. - (1) In vederea executarii unei hotarari judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, cu concursul fortei publice.
(2) In cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, depusa odata cu cererea de incuviintare a executarii silite ori pe cale separata, instanta competenta va autoriza intrarea in locurile mentionate la alin. (1). Instanta se pronunta, de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea tertului care detine bunul, prin incheiere executorie care nu este supusa niciunei cai de atac.
Identificarea bunurilor urmaribile
Art. 671. - (1) Executorul judecatoresc are dreptul sa identifice bunurile urmaribile ale debitorului si, la locul unde ele se gasesc, sa indeplineasca asupra lor acte de executare, in prezenta debitorului sau a unuia dintre membrii majori ai familiei sale ori a unei alte persoane majore care se afla in acel loc, iar in lipsa acestora, in prezenta unui agent al fortei publice sau, in cazurile si conditiile prevazute de lege, a 2 martori asistenti.
(2) Identificarea bunurilor urmaribile si efectuarea actelor de executare la domiciliul sau la sediul altei persoane decat cel al debitorului se pot face, in lipsa acordului persoanei respective, numai cu autorizarea prealabila a instantei de executare, data potrivit art. 670 alin. (2).
Masuri in cazul opunerii la executare
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 672. - (1) In cazul in care executorul judecatoresc intampina opunere la efectuarea unui act de executare, la cererea acestuia, facuta in conditiile art. 649 alin. (2), organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice sunt obligati sa asigure indeplinirea efectiva a activitatii de executare silita, inclusiv prin indepartarea de la locul executarii a debitorului sau a oricarei alte persoane.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 195. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(2) Daca opunerea la executare intruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala, executorul judecatoresc incheie un proces-verbal, pe care il va trimite de indata parchetului de pe langa instanta de executare. Sesizarea parchetului nu impiedica continuarea executarii silite.
Locul executarii
Art. 673. - Executarea silita se efectueaza, dupa caz, la locul unde debitorul realizeaza venituri sau la locul unde se gasesc alte venituri ori bunuri ale sale supuse urmaririi, daca legea nu dispune altfel.
Timpul in care se efectueaza executarea
Art. 674. - (1) Niciun act de executare nu se va putea face inainte de ora 6,00 si nici dupa ora 20,00.
(2) Executarea silita nu se va putea face la alte ore decat cele mentionate si nici in zilele nelucratoare, stabilite potrivit legii, in afara de cazul in care se dispune altfel prin chiar hotararea judecatoreasca pusa in executare sau de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de instanta de executare, prin incheiere data in conditiile art. 670 alin. (2).
(3) Cu titlu de exceptie, executarea inceputa va putea continua in aceeasi zi, dar nu mai tarziu de ora 22,00, iar in zilele urmatoare, in conditiile prevazute la alin. (1).
Executarea in lipsa partilor
Art. 675. - Actele de executare indeplinite in lipsa partilor, cand prezenta lor nu este expres ceruta de lege, sunt valabile, daca sunt facute cu respectarea dispozitiilor legale.
Sanctiune
___________
Paragraful a fost modificat prin linia din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Art. 676. - Incalcarea dispozitiilor art. 664, 668 si 674 atrage anularea executarii.
SECTIUNEA a 3-a
Executarea impotriva mostenitorilor
Interzicerea executarii silite
Art. 677. - (1) Daca debitorul moare inainte de sesizarea executorului judecatoresc, nicio executare silita nu poate fi pornita, iar daca moare dupa ce aceasta a fost pornita, ea nu poate fi continuata cat timp mostenirea nu a fost acceptata de catre cei chemati la mostenire sau, in lipsa, cat timp nu a fost numit, in conditiile legii, un curator al succesiunii ori, dupa caz, un curator special pentru executare, in conditiile art. 57.
(2) In cazul in care creditorul sau executorul judecatoresc ia cunostinta, in orice mod, de faptul ca debitorul a decedat, acesta este obligat sa solicite de indata camerei notarilor publici in a carei circumscriptie a avut ultimul domiciliu defunctul sa faca mentiune in registrul special prevazut de lege despre inceperea executarii silite si sa ii elibereze un certificat din care sa rezulte daca mostenirea debitorului a fost sau nu dezbatuta, iar in caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de mostenitori, precum si faptul daca pana la acceptarea mostenirii de catre cel putin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.
(3) In cazul in care se constata ca mostenirea nu a fost dezbatuta sau, dupa caz, acceptata, creditorul sau executorul judecatoresc poate cere camerei notarilor publici in a carei circumscriptie a avut ultimul domiciliu defunctul sau, dupa caz, notarului public deja sesizat intocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane in acest scop.
Inceperea executarii contra mostenitorilor
Art. 678. - (1) Daca debitorul moare inainte de inceperea executarii silite si se constata ca nu exista niciun mostenitor acceptant si nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecatoresc, instanta de executare va numi de indata un curator special, pana cand va fi numit, in conditiile legii, curatorul succesiunii, dispozitiile art. 57 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) In cazul in care mostenirea a fost acceptata si exista numai mostenitori majori, executarea silita va fi pornita impotriva tuturor, in afara de cazul in care numai unii dintre acestia sunt chemati, de lege ori potrivit vointei defunctului, sa raspunda pentru anumite datorii ale defunctului. Daca executarea silita este pornita contra tuturor mostenitorilor, acestia vor fi citati, printr-o instiintare colectiva, facuta la locul deschiderii mostenirii, pe numele acesteia, cu exceptia cazului in care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu in vederea citarii sau un reprezentant al acestora, dupa caz.
(3) Daca intre mostenitori sunt si minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca, executarea silita nu va putea fi pornita decat dupa numirea reprezentantilor sau a ocrotitorilor legali. Daca insa dupa o luna de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdictie judecatoreasca nu a fost numit reprezentantul sau a ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecatoresc va putea cere instantei de executare numirea unui curator special, pana la numirea lor, dispozitiile art. 57 aplicandu-se in mod corespunzator.
Continuarea executarii contra mostenitorilor
Art. 679. - Daca la moartea debitorului executarea era inceputa, ea se suspenda si nu va fi reluata impotriva succesibililor acceptanti decat dupa 10 zile de la data cand acestia au fost incunostintati despre continuarea executarii silite, dispozitiile art. 678 aplicandu-se in mod corespunzator.
SECTIUNEA a 4-a
Interventia altor creditori
Dreptul de interventie
Art. 680. - (1) Orice creditor poate interveni in cursul executarii silite pornite de un alt creditor, insa numai in conditiile si limitele prevazute la alin. (2).
(2) Pot interveni in executarea silita:
1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;
2. creditorii care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor acestuia;
3. creditorii care au un drept real de garantie sau, dupa caz, un drept de preferinta asupra bunului urmarit, conservat in conditiile prevazute de lege;
4. creditorii chirografari titulari ai unor creante banesti rezultate din inscrisuri cu data certa ori din registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
Termenul de interventie
Art. 681. - (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, interventia poate fi facuta, sub sanctiunea prevazuta la art. 686, pana la termenul stabilit de catre executor pentru valorificarea, in oricare dintre modalitatile prevazute de lege ori convenite de parti, a bunurilor mobile sau imobile urmarite.
(2) Cu toate acestea, creditorii care au un drept real de garantie asupra bunurilor urmarite si care este conservat in conditiile prevazute de lege, creditorii care au creante avand ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene, precum si alti creditori privilegiati care intervin in cursul urmaririi silite au dreptul sa participe la distribuire dupa rangul conferit de dreptul lor de preferinta, chiar daca cererea de interventie a fost facuta dupa expirarea termenului stabilit potrivit alin. (1), daca si-au depus titlurile de creanta in termenul prevazut la art. 858 alin. (2), in vederea intocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire. Dispozitiile art. 855 raman aplicabile.
Procedura
Art. 682. - (1) Cererea de interventie trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor prevazute la art. 654, indicandu-se in mod expres daca creanta este certa, lichida si exigibila, precum si daca este garantata sau negarantata, in tot ori in parte, privilegiata sau chirografara, dupa caz. In cazul in care creditorul a cerut sau a obtinut luarea unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului, se va face mentiune si despre acest lucru, indicandu-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor masuri.
(2) Cererea se depune la executorul judecatoresc, impreuna cu copii certificate de pe documentele justificative, precum si de pe procesul-verbal de constatare a aplicarii masurii asiguratorii, daca este cazul. In situatia in care se reclama creante banesti rezultate din inscrierile contabile facute in registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege, cererea va fi insotita, sub sanctiunea inadmisibilitatii, de un extras de pe inscrierile care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public.
(3) Dupa inregistrarea cererii, executorul judecatoresc o va inainta de indata instantei de executare competente, impreuna cu toate documentele justificative, dispozitiile art. 655 si 656 aplicandu-se in mod corespunzator. Pana la solutionarea cererii de interventie, instanta poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obtinute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanta poate obliga creditorul intervenient la plata unei cautiuni. Dispozitiile art. 708 alin. (7) si (8) se aplica in mod corespunzator.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 196. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
(4) Instanta solutioneaza cererea in camera de consiliu, fara citarea partilor, dispozitiile art. 656 aplicandu-se in mod corespunzator. Daca creditorii care au formulat cerere de interventie nu au titlu executoriu, instanta va convoca in camera de consiliu, de urgenta si in termen scurt, debitorul si creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoasterea de catre debitor a creantelor, dispunand totodata comunicarea catre debitor a copiilor de pe cererile de interventie si de pe documentele justificative.
(5) La termenul fixat de instanta, debitorul trebuie sa declare daca intelege sa recunoasca, in tot sau in parte, creantele pentru care a avut loc interventia. Daca debitorul nu se infatiseaza, se considera ca recunoaste toate creantele reclamate prin cererile de interventie.
(6) Daca debitorul contesta, in tot sau in parte, creantele reclamate, creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate au dreptul sa solicite instantei, cu plata prealabila a cautiunii prevazute la art. 708 alin. (2), sa dispuna executorului judecatoresc ca sumele reclamate sa fie puse deoparte, daca, in termen de 5 zile de la data cand a avut loc convocarea prevazuta la alin. (4), acestia vor face dovada ca au introdus actiune in justitie in scopul obtinerii titlului executoriu. Pana la expirarea acestui termen, eliberarea sau, dupa caz, distribuirea acestor sume, daca este cazul, se suspenda de drept, iar dupa implinirea termenului instanta va decide asupra suspendarii, in conditiile alin. (3), pana la solutionarea litigiului printr-o hotarare definitiva. In acest din urma caz, aceste sume vor fi consemnate pana la solutionarea litigiului printr-o hotarare definitiva, cu exceptia situatiei in care ar fi pretinse de alti creditori in rang util.
___________
Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 196. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 01.09.2012.
Instiintarea creditorului urmaritor si a debitorului
Art. 683. - (1) Odata cu sesizarea instantei de executare, potrivit art. 682 alin. (3), executorul judecatoresc va comunica o copie de pe cererea de interventie si de pe documentele justificative creditorului urmaritor, iar dupa solutionarea cererii de interventie, si o copie certificata de pe incheierea de incuviintare a acesteia.
(2) Daca cererea de interventie a fost incuviintata, executorul il va instiinta si pe debitor, dispozitiile art. 657 aplicandu-se in mod corespunzator.
Drepturile creditorului urmaritor
Art. 684. - (1) In cazul creditorilor chirografari care au intervenit in cursul urmaririi silite si ale caror creante au fost recunoscute de debitor, in tot sau in parte, creditorul urmaritor are dreptul de a le indica acestora, printr-o notificare, facuta in termen de 10 zile de la data comunicarii de catre executorul judecatoresc a copiei certificate a incheierii de incuviintare a cererii de interventie, existenta si a altor bunuri ale debitorului, care pot fi urmarite in mod util, invitandu-i sa ceara extinderea urmaririi si asupra acestor bunuri, daca au titlu executoriu, si sa avanseze, in toate cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere.
(2) Daca insa creditorii intervenienti nu solicita extinderea urmaririi si la bunurile indicate de creditorul urmaritor sau, dupa caz, nu avanseaza cheltuielile necesare extinderii, in termen de 10 zile de la data notificarii prevazute la alin. (1), creditorul urmaritor are dreptul de a fi preferat acestora la distribuirea sumei rezultate din urmarire.
(3) Creditorii urmaritori nu se pot opune cererilor de interventie facute de alti creditori, in afara de cazul in care ei fac dovada ca acestia au actionat in frauda drepturilor lor. Ei pot insa contesta, in termenul prevazut de lege, repartizarea creantelor potrivit proiectului de distribuire a sumelor rezultate din urmarire intocmit de catre executor.
Efectele interventiei
Art. 685. - (1) Creditorii intervenienti si cei ale caror creante au fost recunoscute de catre debitor, in conditiile prevazute la art. 682, pot sa participe la distribuirea sumei rezultate din urmarire, in limita sumelor reclamate sau, dupa caz, recunoscute, si, daca au titluri executorii, sa participe, in conditiile legii, la urmarirea bunurilor debitorului si sa solicite efectuarea unor acte de executare silita, daca este cazul.
(2) Creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate, in tot sau in parte, de catre debitor si care au cerut instantei ca sumele reclamate sa fie puse deoparte pot participa numai la distribuirea sumelor consemnate in conditiile prevazute la art. 682 alin. (6), in afara de cazul in care ar fi pretinse de alti creditori in rang util. Interventia tardiva Art. 686. - Creditorii chirografari care au intervenit dupa expirarea termenului prevazut la art. 681 alin. (1), dar inainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanta, in vederea intocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire, au dreptul sa participe la distribuirea partii din suma ramasa dupa indestularea drepturilor creditorilor urmaritori, a creditorilor garantati sau privilegiati si a celor care au intervenit in timp util. Dispozitiile art. 682 alin. (4)-(6) raman aplicabile.
cititi mai multe pe http://www.avocatura.com/ll490-noul-cod-de-procedura-civila.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu