Academia Oamenilor de Ştiinţă şi-a deschis Centru de Cercetare la Universitatea Andrei Şaguna

                             
                

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR) şi-a deschis, luni, 15 octombrie a.c., un Centru de Cercetare la Universitatea Andrei Şaguna. În Constanţa, la momentul actual, Academia Oamenilor de Stiinţă Filiala Constanţa este formată din 9 persoane, iar fostul rector al Universităţii Ovidius, prof. univ. dr. Victor Ciupina, este preşedintele filialei. Am ales Universitatea Andrei Şaguna, pentru că există o relaţie foarte bună între Universitate şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi m-am gândit că ar fi o ideie foarte bună să deschidem un cabinet aici, a declarat, pentru Replica, Victor Ciupină, fostul rector al Universităţii Ovidius. Conform lui Ciupină, cine doreşte să fie membru al AOSR trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie consacrat, să fie om de ştiinţă, să conţină o activitate ştiinţifică la cel mai înalt nivel. Să fie cu noroc. De acum înainte aici se vor aduna oamenii de ştiinţă, a declarat retorul Universităţii Andrei Şaguna, Aurel Papari. Menţionăm că Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este continuatorul şi unicul legatar al Academiei de Ştiinţe din România (1936 - 1948) şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, înfiinţată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1012/30 mai 1956 şi care, în 1996, şi-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. Preşedintele AOSR este profesorul universitar doctor Vasile Cândea. AOSR are în componenţă 13 secţii ştiinţifice şi filiale la Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Piatra Neamţ, Târgovişte şi Timişoara. Totodată, AOSR are în subordine mai multe institute şi centre de cercetare, o editură şi mai multe publicaţii. Printre membrii de onoare ai AOSR amintim numele fostului preşedinte al României, Ion Iliescu şi al actualului preşedinte Traian Băsescu. Facem precizarea că filiala din Constanţa, în 2010, era formată din şapte persoane, şase membri titulari şi unul de onoare. Primul pe listă, Victor Ciupina, prof.univ.dr. Vasile Sîrbu, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, prof.univ.dr. Natalia Rosoiu, cercet. st.I. dr. Alexandru Bologa, dr.ing. Gabriel Let şi prof.univ.dr. Adrian Bavaru, ultimul fiind membru de onoare.

Fotografii Masă rotundă "Succes în cariera juridică" 22 noiembrie 2012, ora 16.00

http://coraliapopescublog.blogspot.ro/2012/11/masa-rotunda-succes-in-cariera-juridica.html

MASA ROTUNDA - SUCCES IN CARIERA JURIDICA 22 NOIEMBRIE - ORA 16,00 ORGANIZATA DE As.univ.drd. CORALIA POPESCU

http://coraliapopescublog.blogspot.ro/2012/11/fotografii-masa-rotunda-succes-in.html

COMUNICAT DE PRESA

Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității „Andrei Şaguna” organizează, joi 22 noiembrie 2012, începând cu ora 16:00, masa rotundă cu tema „Succes în cariera juridică”. Activitatea, organizată de asistent univ. drd. Coralia Popescu, va fi moderată de lector univ. dr. Niculae Neagu.

Invitaţii de onoare ai manifestării sunt comisarul Elena Duda, reprezentantul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Constanţa şi Georgiana Soare, şeful Direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei municipiului Constanţa.

Distinşii oaspeţi le vor comunica studenţilor un model nou de consiliere şi orientare profesională, punând accent asupra factorilor esenţiali în acest proces, precum: planificare strategică, strategii de acţiune, dezvoltarea potenţialului personal şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la oportunităţile de dezvoltare a carierei în domeniul juridic.
Acţiunea marchează debutul unui amplu program de consiliere şi orientare în carieră la Universitatea „Andrei Şaguna”, în cadrul căruia se vor desfășura lunar şedinţe pe această temă, la care vor fi invitate personalităţi de prim rang ale lumii juridice.
Participarea dumneavoastră la acest eveniment ne va onora în mod deosebit.

http://www.replicaonline.ro/masa-rotunda-cu-tema-succes-in-cariera-juridica-la-universitatea-andrei-saguna-90651/
http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-masa-rotunda-despre-succes-in-cariera-juridica-si-8221-154840
http://www2.e-reporter.ro/masa-rotunda-cu-tema-succes-in-cariera-juridica-la-universitatea-andrei-saguna/
http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/masa-rotunda-despre-succes-in-cariera-juridica-2414382.html


                                            

Nu uitati de evenimentul de azi de la ora 15, în Aula Magna! Reputatul psihiatru şi psiholog belgian Dr. André Moreau va susţine un curs de autocunoaştere, dezvoltare personală şi autoterapie asistată. ORICINE POATE VENI, INDIFERENT DE SPECIALIZARE!

Dr. André Moreau este licenţiat al Institutului de Gestalt din Cleveland (Statele Unite ale Americii), practician în Programare neurolingvistică şi Hipnoza ericksoniană, membru al Societaţii Franceze de Gestalt şi al Asociaţiei Internaţionale de Psiho şi Somatoterapie de la Strasbourg, Franţa. De asemenea, dr. Moreau este preşedinte de onoare al Asociaţiei Europene de Psihoterapie Integrativă şi este primul formator străin acreditat de Colegiul Psihologilor din România.

Fotografii Simpozion și lansare de carte „Tentație și Dependență”

Vineri, 16 noiembrie, în Aula Magna a Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanţa, s-a desfăşurat un foarte important simpozion în organizarea Facultăţii de psihosociologie, intitulat „Tentaţie şi dependenţă”. 

In deschiderea festivă a lucrărilor, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici a făcut un scurt istoric al „acestei pasiuni nenorocite care este dirijată din umbră de ceea ce numim crimă organizată. Impresia mea este că se consumau droguri încă din Paleolitic, dar când eram eu de vârsta voastră, în clinici cazurile erau absolut izolate. Acum asistăm la o explozie al cărei debut îl identific cu începuturile anilor 60, în San Francisco şi cu acea revoltă hippy”. În opinia sa, dacă nu se va ajunge la un control mai riguros al escaladării consumului de droguri, vom asista la dispariţia speciei din această cauză. 
Plecând de la această realitate dramatică, un grup de specialişti, din care a făcut parte pe lângă academicianul Stolnici şi profesorii universitari doctor Cristian Adrian Papari, Aurel Papari, Ioan Bradu Iamandescu şi lectorul universitar doctor Georgeta Camelia Cobzaru, a realizat o lucrare de mare anvergură intitulată „Tentaţie şi dependenţă”. Cartea are mai multe capitole, ordonate sistematic, în care sunt descrise stările prin care trec utilizatorii de droguri, de la tentaţie, la debutul consumului, de la meditaţie, extaz şi până la depresie şi durere. Sunt analizate dimensiunile consumului de droguri, implicaţiile etico-sociale ale acestuia, cadrul normativ al toxicomaniei, ca şi tipurile de tratamente preventive şi curative. 
Revenind la simpozion, printre cei care au expus lucrări s-a numărat şi întemeietorul psihologiei medicale, alergolog licenţiat în psihologie prof. univ. dr. Ioan Bradu Iamandescu, de la Universitatea „Carol Davila” din Bucureşti, care predă cursuri de masterat la „Şaguna”. Expunerea sa a avut titlul „Muzica creează dependenţă”, din finalul căreia am reţinut o foarte interesantă concluzie a cercetărilor sale: „Efectele muzicii clasice exercitate asupra acelora puternic dependenţi de ea, cunoscuţi sub numele de melomani, sunt în mod cert favorabile, printr-o activare complexă cuprinzând majoritatea neuronilor corticali şi pot fi rezumate prin trei mari calităţi: îmbogăţeşte personalitatea, creşte randamentul şi dezvoltă creativitatea”. 
Manifestarea s-a adresat specialiştilor din domeniul psihologiei, ştiinţelor juridice, administrative, medicale şi educaţionale, ca şi studenţilor şi masteranzilor, având ca scop creşterea gradului de conştientizare a aspectelor caracteristice şi a riscurilor implicate de consumul de drog. 


                                               
           
                                   

                                    

                                     

Mai multe informatii gasiti aici:
http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-fenomenul-de-drogo-dependenta-in-dezbaterea-specialistilor-154222
http://www.telegrafonline.ro/1353103200/articol/218333/consumul_de_droguri_combatut_prin_informare.html
http://observator.ro/173916/academicianul-constantin-balaceanu-stolnici-disparitia-speciei-umane-provocata-de-consumul-de-droguri-173916.html
http://www.replicaonline.ro/simpozion-la-universitatea-saguna-drogurile-ar-putea-fi-una-din-cauzele-disparitiei-speciei-umane-90087/

Ziua Internaţională a Toleranţei / Să fim mai buni si mai toleranti . 16 Noiembrie.

Sărbătorim astăzi Ziua Internaţională a Toleranţei. Avem nevoie, acum mai mult ca oricând, de respect reciproc, de dialog şi de acceptarea diferenţelor dintre noi.  Vă invit la un exerciţiu continuu al acestei virtuţi, care face posibilă dezvoltarea individuală în deplină libertate de gândire, de conştiinţă şi de credinţă.

                           

Ziua Internațională a Toleranței este o sărbătoare anuală declarată de Organizația Națiunilor Unite în 1995 pentru ca oamenii să conștientizeze pericolele intoleranței. Se sărbătorește pe 16 noiembrie.

În 1995, când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua Internațională a Toleranței, au fost identificate nu mai puțin de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de nevoia de toleranță. Fiecare dintre acestea este relevantă și astăzi și fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate.

Lumea în care trăim se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva umanității, epurare etnică, discriminarea minorităților și a imigranților și cu o multitudine de alte abuzuri împotriva ființelor umane. Globalizarea însăși, în timp ce unește popoarele lumii, poate să ducă și mai mare teamă și la interiorizare. Și o dată cu teribilele amenințări la adresa vieții și dezvoltării planetei crește și potențialul de tensiune ce duce la intoleranță.

Noi știm cum să contracarăm aceste amenințări. Știm că mijloacele cele mai bune de care dispunem sunt: diversitatea culturală, munca pentru o dezvoltare durabilă și educația pentru toleranță și pace. Știm că, cei mai buni gardieni ai noștri sunt societatea civilă bine dezvoltată, atentă la drepturile omului și presa liberă și responsabilă.

Dar mai știm și că principalii misionari ai schimbării sunt statele, care semnează și ratifică tratatele și convențiile internaționale. Politicile pe care acestea le elaborează sunt responsabilitatea lor, chiar dacă sarcina sprijinirii acestora cade pe umerii comunității internaționale.

Ziua de astăzi se constituie într-o ocazie de a aduce aminte șefilor de stat faptul că ei și-au luat niște angajamente și că au niște obligații. Nevoia imperativă de toleranță ne este tuturor foarte clară, dar dorința de a o respecta trebuie să fie mai puternică. În timp ce sărbătorim Ziua Internațională a Toleranței, să ne aducem aminte că de mâine trebuie să ne îndeplinim obligația de a fi toleranți.

Articolul 1. Semnificația toleranței

1.1. Toleranța este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie și manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane. Ea este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicație și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța este armonia în diferențe. Ea nu e doar o obligație de ordin etic; ea este, de asemenea, și o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.

1.2. Toleranța nu este nici concesie, nici condescendență ori indulgență. Toleranța este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranța trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și State.

1.3. Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democrația și Statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.

1.4. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de exprimare, comportamente și prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace și de a fi cele care sunt.

AM CAUTAT IUBIREA ... de Costache Ioanid (1912 - 1987) a fost unul dintre cei mai cunoscuți poeți creștini romani, atat in Romania cat și in strainatate)

Am cautat iubirea ca pe-o cetate sfanta
ca pe un cer de cantec in lumea de dureri.
Am dat navala-n lume spre tot ce ochiu-ncanta.
Si-am intalnit durerea. Dar cerul nicaieri.

Am cautat iubirea ca patrie voioasa
ca pe-un pamant edenic de pace troienit,
sa spun odata clipei: "Ramai, esti prea frumoasa!"
Si-am strabatut pamantul, dar pace n-am gasit.

Am cautat iubirea ca pe un cer al firii.
Si-am vrut sa-i ies in cale cu ramuri de finic,
sa sorb din cupa lumii nectarul fericirii.
Si-am spart in tandari cupa, caci n-am gasit nimic.

Am cautat zadarnic. Dar intr-o primavara,
am intalnit in cale deodata un drumet.
Pe umerii Lui trudnici purta o grea povara,
o sarcina de zdrente si cioburi fara pret.

Trecea pe-o cararuie intampinand batjocuri,
lasand sa-i rupa cainii din haina cate-un fald.
Urca pe colti de stanca. Si-n urma Lui, pe-alocuri,
vedeai pe piatra rece sclipiri de sange cald.

Si totusi in privire avea un cer de taina
cum n-am vazut in lume in ochii nimanui.
Si-am vrut sa-i smulg povara. Dar am cazut cu spaima,
caci mult prea grea era povara Lui.

M-am ridicat degraba si L-am ajuns din urma
sa aflu ce comoara in sarcina a strans.
Dar am simtit ca viata ca de-un prapad se curma,
cand am privit prin zdrente cutremurat de plans.

Caci se vedea-n comoara un clocot ca de cloaca,
un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri.
Tot ce-i murdar si putred in lumea asta-ntreaga
vuia strivind grumazul sarmanei Lui fapturi.

-Dar unde duci straine povara Ta ciudata,
povara de osanda sub care-atat Te-apleci?
am intrebat drumetul. Si El mi-a spus in soapta:
-Spre apele uitarii, ca s-o arunc pe veci...

-Dar tu, vorbi strainul, urcand incet privirea,
dar tu pe cine cauti innourat si crunt?
-Eu... am soptit in sila, eu... cautam iubirea...
-Iubirea? ... fu raspunsul strainului. Eu sunt...