Crin Antonescu a propus spre dizolvare organizația PNL Sector 1. Eugen Nicolăescu preia interimatul conducerii

Preşedintele PNL Bucureşti, Eugen Nicolăescu a fost numit președintele interimar al filialei PNL Sector 1, după ce organizația lui Andrei Chiliman s-a declarat vineri împotriva candidaturii lui Gigi Becali la alegerile parlamentare din partea partidului.

Biroul Politic Central al partidului a decis să propună Consiliului Naţional Executiv dizolvarea conducerii filialei PNL Sector 1, iar interimatul să fie preluat de către Nicolăescu până la clarificarea situaţiei.

"Biroul Politic Central face propuneri către Consiliul Naţional Executiv. În acest moment, decizia care s-a luat de către BPC este să schimbe din funcţie preşedintele organizaţiei PNL Sector 1 şi să dizolve Biroul Politic de Sector. Prin vot secret s-a realizat acest lucru, şi tot prin vot s-a propus ca interimatul funcţiei de preşedinte să fie preluat de preşedintele Consiliului de Coordonare pe Bucureşti, în speţă eu, urmând ca, dacă se va vota şi în CNEx, această propunere de schimbare a preşedintelui şi de dizolvarea a Biroului Politic de sector, să se facă nominalizarea de preşedinte interimar, iar eu să vin în CNEx cu propunere de Birou Politic interimar", a spus Nicolăescu.

Antonescu a cerut în cadrul Biroului Politic al PNL demisia întregii conduceri a organizației PNL sector 1, în frunte cu președintele acesteia, Vlad Moisescu, fiind numit președinte interimar Eugen Nicolăescu.

\

SURSA B1 TV

Anca Boagiu, aleasă vicepreşedinte PPE, la Congresul formaţiunii

                                                   
    
Anca Boagiu a fost aleasă, joi, vicepreşedinte al Partidului Popular European, de către Congresul PPE, aceasta urmând să deţină una dintre cele 10 astfel de funcţii, informează Mediafax.

În favoarea alegerii Ancăi Boagiu în funcţia de vicepreşedinte PPE au fost exprimate 274 de voturi.

Belgianul Wilfried Martens a fost ales miercuri preşedinte al PPE pentru un nou mandat de trei ani, la finalul primei zile a Congresului Popularilor Europeni de la Palatul Parlamentului, el fiind, de altfel, unicul candidat la funcţie.

Martens a primit 91% de voturi favorabile din totalul celor exprimate.

El a anunţat că îl nominalizează pentru funcţia de secretar general al PPE pe spaniolul Antonio Lopez-Isturiz.

Ce nu s-a vazut la TV la mitingul USL de pe Arena Nationala. Vezi ce faceau o parte dintre simpatizanti cu pancartele PNL in timp ce presedintele partidului vorbea de la tribuna

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13436133-video-nu-vazut-mitingul-usl-arena-nationala-vezi-faceau-parte-dintre-simpatizanti-pancartele-pnl-timp-presedintele-partidului-vorbea-tribuna.htm


Peste 60.000 de sustinatori ai USL s-au adunat, miercuri, pe Arena Nationala din Bucuresti la lansarea candidatilor pentru alegerile parlamentare, insa o buna parte din ei au inceput sa paraseasca arena inca din timpul discursurilor lui Victor Ponta si Crin Antonescu. Un viitor candidat la alegerile prezidentiale a primit sfaturi anti-chiul, un proaspat candidat al aliantei a impartit in doua opiniile sustinatorilor, o parte dintre participanti au parasit arena chiar dupa intonarea imnului, iar unii simpatizanti au ales sa distruga sau sa joace baseball cu insemnele partidului al carui presedinte isi tinea discursul de la tribuna chiar in acel moment. 

Presa internationala despre Congresul PPE de la Bucuresti: Intalnirea PPE s-a tinut intr-o imensa cladire de marmura construita de dictatorul Ceausescu / Conflictul dintre Basescu si Ponta a reaparut

​Presa internationala a dezbatut pe larg evenimentele de miercuri de la Bucuresti, Congresul Partidului Popular European si lansarea candidatilor USL. AFP anunta ca Barroso, Merkel si Rajoy s-au intalnit intr-o cladire imensa din marmura care domina orasul, construita de dictatorul comunist Nicolae Ceausescu.

Disputa intre presedintele Romaniei Traian Basescu si premierul Victor Ponta a reaparut miercuri, provocand neliniste inainte alegerilor din decembrie. Prim-ministrul de stanga Victor Ponta a incercat sa-l demita din functie pe Traian Basescu, intr-un referendum criticat de Uniunea Europeana si care a ridicat semne de intrebare asupra acordului cu Fondul Monetar International. Basescu a participat la Congresul Partidului Popular (PPE) la Palatul Parlamentului, o cladire imensa din marmura care domina orasul, construita de dictatorul comunist Nicolae Ceausescu, iar Ponta a declarat ca prezenta presedintelui acolo a fost inadecvata, deoarece ar trebui sa fie neutru politic, scrie Reuters.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a cerut miercuri premierului roman Victor Ponta sa ia masuri imediate pentru a rezolva problemele care au determinat suspendarea anumitor fonduri europene. "Fara o actiune urgenta, absorbtia fondurilor europene va fi serios compromisa", a anuntat Barroso. De la intrarea in EU din 2007, Romania, a doua cea mai saraca tara din Uniune, beneficiaza de 20 de miliarde de euro din fondurile structurale in perioada 2007-2013. Bucurestiul a reusit pana acum sa absoarba doar 9,7% din aceasta suma, potrivit cifrelor oficiale publicate la sfarsitul lunii septembrie. Bruxelles a suspendat deja platile pentru patru programe - transport, mediu, politica regionala si competitivitate - din cauza neregulilor constatate. De asemenea, Romania risca sa piarda si fondurile UE pentru dezvoltarea resurselor umane, anunta AFP.

Presedintele spaniol Mariano Rajoy si cancelarul german Angela Merkelau participat miercuri la summitul Partidului Popular European desfasurat la Bucuresti. Cei doi lideri au decis sa organizeze o intalnire bilaterala, pe fondul speculatiilor care anunta ca Spania va solicita salvarea din colapsul financiar. Ultima intalnire intre Rajoy si Merkel a avut loc pe 6 septembrie la Madrid, informeaza Yahoo News.

Lipsa de convergenta economica intre statele UE nu este sustenabila pe termen lung, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, facand un pas catre o Uniune Europeana mai integrata si o uniune monetara europeana. Singura modalitate de a reusi in Europa este de a "actiona uniti" pentru a pastra piata unica, a sustinut Barroso, la Congresul Partidului Popular European desfasurat in Romania, scrie Fox Business.

Mai puteti citi http://www.mediafax.ro/politic/congresul-ppe-merkel-presedintelui-romaniei-nu-i-a-fost-niciodata-frica-sa-se-gandeasca-la-viitor-basescu-nu-dorim-o-europa-cu-mai-multe-viteze-10232671

Belgianul Wilfried Martens a fost ales preşedinte al PPE pentru un nou mandat de 3 ani / Congresul PPE continua joi cu alegerea vicepresedintilor si a trezorierului formatiunii pan-europene

 Belgianul Wilfried Martens a fost reales miercuri seara, la Bucuresti, pentru inca un mandat de trei ani la conducerea Partidului Popular European. Numarul voturilor exprimate de catre delegatii la congres a fost de 528, iar Martens, unic candidat, a fost ales cu 91% din voturi, informeaza Agerpres. Wilfried Martens (76 de ani) este presedinte al PPE din anul 1992, cand a fost ales la Congresul de la Atena.

La scurt timp dupa anuntul realegerii sale in fruntea PPE, fostul premier belgian Wilfried Martens a declarat ca l-a desemnat secretar general al formatiunii paneuropene pe Antonio Lopez-Isturiz, actualul titular al acestei functii.

Joi, in a doua zi a Congresului PPE de la Bucuresti, popularii ii vor alege pe cei 10 vicepresedinti si pe trezorierul partidului. Printre candidatii la postul de vicepresedinte se numara si senatorul Anca Boagiu, vicepresedinte al PDL. Ea este una dintre cele cinci femei care candideaza pentru unul din aceste posturi, alaturi de ministrul de stat pentru afaceri europene din Irlanda, Lucinda Creighton, Rumiana Jeleva - fost ministru de externe al Bulgariei, Corien Wortmann-Kool, actual vicepresedinte al PPE si membru al Parlamentului European, si Gintare Narkeviciute din Lituania.

Pe lista candidatilor se mai afla comisarul european pentru piata interna si servicii, Michel Barnier, propus de UMP din Franta, comisarul european pentru politica regionala Johannes Hahn, propus de OVP (Austria) si comisarul european pentru industrie si antreprenoriat, Antonio Tajani, sustinut de PdL Italia.

Conform regulamentului intern al PPE, au drept de vot membrii presedintiei PPE, presedintii partidelor membre ordinare, ai partidelor membre asociate si ai asociatiilor membre, delegatii partidelor membre ordinare, ai partidelor membre asociate si ai asociatiilor membre, sefii de stat si de guvern din statele membre ale UE, daca sunt membri ai unui partid membru ordinar, presedintele Consiliului European, daca este membru al unui partid membru ordinar, presedintele Consiliului Europei, daca este membru al unui partid membru ordinar, membrii Comisiei Europene, daca sunt membri ai unui partid membru ordinar, presedintii grupurilor PPE in Comitetul Regiunilor, precum si in Adunarile Parlamentare ale Consiliului Europei, OSCE si NATO, daca sunt membri ai unui partid membru ordinar sau ai unui partid membru asociat si delegatii grupului PPE in Comitetul Regiunilor si in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, daca sunt membri ai unui partid membru ordinar sau ai unui partid membru asociat.

PPE este cel mai mare partid politic european si include in prezent 73 de formatiuni din 40 de tari, presedintii Comisiei Europene si Consiliului European, 16 sefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeana si sapte din afara UE, 13 membri ai Comisiei Europene si cel mai numeros grup politic din Parlamentul European.

Congresul Partidului Popular European continua joi, la Bucuresti, cu trei sectiuni, urmate de discursuri ale liderilor PPE si ale unor sefi de stat sau de guvern din UE, precum si cu alegerea celor 10 vicepresedinti si a trezorierului formatiunii pan-europene. informeaza Agerpres.

Printre candidatii la postul de vicepresedinte se numara si senatorul Anca Boagiu, vicepresedinte al PDL. Ea este una dintre cele cinci femei care candideaza pentru unul din aceste posturi, alaturi de ministrul de stat pentru afaceri europene din Irlanda, Lucinda Creighton, Rumiana Jeleva - fost ministru de externe al Bulgariei, Corien Wortmann-Kool, actual vicepresedinte al PPE si membru al Parlamentului European, si Gintare Narkeviciute din Lituania.

Pe lista candidatilor se mai afla comisarul european pentru piata interna si servicii, Michel Barnier, propus de UMP din Franta, comisarul european pentru politica regionala Johannes Hahn, propus de OVP (Austria) si comisarul european pentru industrie si antreprenoriat, Antonio Tajani, sustinut de PdL Italia.

In prima zi a reuniunii PPE, delegatii l-au reales pe belgianul Wilfried Martens in functia de presedinte, pentru un mandat de trei ani.

''Este o mare onoare sa primesc increderea delegatilor la Congresul PPE de a conduce partidul nostru pentru inca trei ani. Este un moment dificil pentru Europa, raman dedicat si angajat fata de familia mea politica si fata de proiectul european. Noul meu mandat se va confrunta cu multe provocari, dar va fi in special concentrat pe pregatirea si lansarea campaniei PPE pentru alegerile europene din 2014. In timpul campaniei, PPE si celelalte partide politice europene trebuie sa se angajeze intr-o dezbatere pan-europeana substantiala, care, in final, va crea un spatiu public european veritabil'', a spus Martens, dupa realegerea in functia de presedinte al PPE.

Numarul voturilor exprimate de catre delegatii la congres a fost de 528, iar Wilfried Martens, unic candidat, a fost reales cu 91% din voturi. Martens (76 de ani) este presedinte al PPE din anul 1992, cand a fost ales la Congresul de la Atena.

sursa hotnews.ro

Promovarea cresterii economice si a locurilor de munca intr-o Europa a marii solidaritati

In deschiderea primului panel de discutie a Zilelor de Studiu ale Grupului EPP (EPP Group Study Days) in Bucuresti, despre "Ocuparea fortei de munca si coeziune sociala: Promovarea cresterii economice si a locurilor de munca intr-o Europa a marii solidaritati", eurodeputata Corien Wortmann-Kool, vice-presedinte a Grupului EPP, a subliniat faptul ca Grupul EPP vrea sa promoveze cresterea economica si crearea de locuri de munca, nu doar pentru generatia actuala, ci si pentru cele viitoare. "Trebuie sa urmarim solutii durabile pentru provocarile economice actuale", a spus ea.

Vice-presedintele Comisiei Europene pentru Industrie, Antonio Tajani, a reamintit de recent adoptata strategie privind politica industriala, care urmareste atingerea unui nou obiectiv de 20% din PIB pana in 2020. "Industria a fost timp de multi ani in dificultate. IMM-urile sunt piatra de temelie a acestei politici si principala problema a intreprinderilor mici si mijlocii este accesul la finantare. Acesta este motivul pentru care fondurile publice si private ar trebui sa fie mai bine rationalizate, pentru a permite accesul antreprenorilor europeni la cercetare si inovare".

Comisarul European pentru Piata Interna si Servicii, Michel Barnier, a adaugat ca 95% dintre intreprinderile din Europa sunt IMM-uri si ca exista 20 milioane de companii. "Locurile de munca sunt ceea ce oamenii asteapta de la noi, de aceea ar trebui sa asiguram mediul potrivit pentru afaceri. Avem neoie de un raspuns european in trei pasi: stabilitate financiara, prin instituirea unui cadru de reglementare a pietelor financiare; o mai buna implementare a normelor privind piata unica si depasirea obstacolelor pietei interne pe care le-am identificat; si crestere determinarii economice, punand mai mult accent pe politica industriala.

Membrii s-au referit, de asemenea, si la problema somajului in randul tinerilor, propunand sa utilizeze cele mai bune practici pentru a depasi tendintele negative. Una dintre solutii este un sistem de formare profesionala orientat catre adaptabilitatea mai buna a nevoilor actuale ale pietei.

In remarcile sale de incheiere, eurodeputata Amalia Sartori, presedinte a Comisiei pentru Industrie, Cercetare si Energie din PE, a spus ca o atentie speciala trebuie acordata unei mai bune functionari a pietei unice, care sarbatoreste cea de-a 20-a aniversare, dar care ramane inca fragmentata. "Sprijinul ar trebui sa fie acordat economiei reale, care este reprezentata de IMM-uri, dar si marilor industrii".

Comisia îndeamnă statele membre să recunoască competențele dobândite în afara cadrului școlar și universitar

În cadrul strategiei sale pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică, Comisia Europeană a lansat o inițiativă pentru a impulsiona recunoașterea aptitudinilor și competențelor dobândite în afara cadrului școlar și universitar. Propunerea Comisiei are drept scop sporirea posibilităților de angajare în special pentru tinerii șomeri și persoanele cu puține calificări formale, cum ar fi lucrătorii în vârstă și cei slab calificați. Propunerea urmărește, de asemenea, îmbunătățirea accesului la învățământul superior, în special al studenților adulți.

Prin recomandarea sa, Comisia îndeamnă statele membre să stabilească sisteme naționale pentru validarea învățării non-formale și informale (a se vedea contextul pentru definiții) până în 2015. Acest lucru ar permite cetățenilor să obțină o calificare integrală sau parțială pe baza aptitudinilor și competențelor dobândite în afaraeducaţiei formale. Numai Finlanda, Franța, Luxemburg și Țările de Jos dispun în prezent de sisteme cuprinzătoare pentru validarea învățării non-formale și informale.

„Obiectivul nostru este ca toți cetățenii să profite din plin de oportunitățile de învățare disponibile pentru a-și spori competențele și capacitatea de inserție profesională, la locul de muncă, prin intermediul grupurilor societății civile sau prin intermediul internetului” a declarat Androulla Vassiliou, comisarul pentru educație, cultură, multilingvism și tineret. „Într-o perioadă cu un nivel ridicat al șomajului și o creștereeconomică scăzută, este esențial ca Europa să dezvolte combinația adecvată de aptitudini și competențe pentru a stimula competitivitatea, prosperitatea și incluziunea socială.”

Propunerea Comisiei a fost elaborată în contextul inițiativelor Strategiei Europa 2020 „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” și „Tineretul în mișcare”. Aceasta completează Cadrul european al calificărilor care promovează validarea educaţieiformale

Propunerea Comisiei pentru noul program Erasmus pentru toți 2014-2020 prevede finanțare pentru toate sectoarele educaționale, inclusiv școli, învățământul pentruadulți, învățământul superior, educația și formarea profesionale, precum și învățareanon-formală și informală.

 PPE: NU DORIM CA PES SĂ ÎNŢELEAGĂ DESFĂŞURAREA CONGRESULUI NOSTRU LA BUCUREŞTI DREPT UN ACT PROVOCATOR / ADEVARUL ONLINE , RAZVAN CARCU

http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/PPE-PES-desfasurarea-congresului-Bucuresti_0_768523200.html

http://www.revista22.ro/font-colorffcc00blivebfont-congresul-ppe-la-bucuresti-merkel-barroso-van-rompuy-reding-martens-rajoy--printre-participanti-18598.html

Congresul PPE – Bucuresti 17 – 18.10.2012

Partidului Popular European (PPE), cea mai puternică forţă politică din Europa, unde cu siguranţă lideri politici precum cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy şi preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso – doar câţiva dintre cei peste 1.200 de lideri şi reprezentanţi politici invitaţi – vor dezbate problemele arzătoare ale unei Europe în criză. Bucureştiul va fi astfel gazdă, timp de două zile, pentru peste jumătate din şefii de guverne din UE. Exceptând summit-ul NATO din aprilie 2008, cel de-al 21-lea congres al PPE, grupare politică înfiinţată în urmă cu 36 de ani, este cea mai importantă întâlnire internaţională care are loc în România. Reuniunea de anul trecut s-a desfăşurat la Marsilia. Astăzi este, poate, ziua cu cele mai aşteptate discursuri, deoarece vor vorbi, printre alţii, Angela Merkel, Barroso, Rajoy, premierul grec Antonis Samaras, cel polonez, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, personaje principale în strategia de luptă anticriză a Uniunii Europene. Tot astăzi va vorbi şi preşedintele României Traian Băsescu. (ZF)

Partidul Popular European este un partid de centru-dreapta european, unul din cel mai mari partide transnaționale reprezentate în Parlamentul UE. PPE a fost fondat în 1976 de către partide occidentale creștin-democrate, dar mai târziu a primit și partide europene conservatoare sau alte formațiuni politice de centru-dreapta. PPE este cel mai influent partid european. Este cel mai mare partid din Parlamentul European din 1999, din Consiliul European din 2002 și este de departe cel mai mare partid în cadrul prezentei Comisii Europene. Președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene aparțin PPE.

Începând cu Congresul PPE de la Bonn din 2009 (penultimul), Președinția este formată din:

• Wilfried Martens – președinte
• Antonio Lopez-Isturiz White – secretar general
• Peter Hintze – vicepreședinte
• Michel Barnier – vicepreședinte
• Antonio Tajani – vicepreședinte
• Viktor Orbán – vicepreședinte
• Mário David – vicepreședinte
• Jacek Saryusz-Wolski – vicepreședinte
• Corien Wortmann-Kool – vicepreședinte
• Jyrki Katainen – vicepreședinte
• Rumiana Jeleva – vicepreședinte
• Ingo Friedrich – trezorier
• José Manuel Barroso – Ex-officio Vice-President
• Herman Van Rompuy – Ex-officio Vice-President
• Joseph Daul – Ex-officio Vice-President
• Leo Tindemans – președinte onorific
• Sauli Niinistö – președinte onorific

Congresul

Congresul este organul de decizie cel mai înalt al partidului și este compus din delegații desemnați de partidele membre și asociate PPE, asociațiile și grupurile membre. Conform reglementărilor din statutul său, acesta trebuie să se întrunească cel puțin o dată la trei ani, dar în mod normal, se întrunește și în anii în care au loc alegeri pentru Parlamentul European (o dată la cinci ani) sau când sunt convocate congrese extraordinare. Acest lucru înseamnă că de fapt Congresul are loc mai frecvent decât din trei în trei ani. Congresul alege Președinția PPE (o dată la trei ani), decide cu privire la principalele documente politice și programe electorale și oferă o platformă pentru șefii de guverne și de partide PPE. Ultimul congres al PPE a fost Congresul de la Marsilia, din decembrie 2011.

PPE în Consiliul European

PPE deține 16 dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European. Acestia participa la Summitul PPE ce pregătește Consiliul European.

Bulgaria        Boyko Borisov                   Prim ministru
Finlanda        Jyrki Katainen                  Prim ministru
Germania      Angela Merkel                    Cancelar
Grecia            Antonis Samaras             Prim ministru
Irlanda          Enda Kenny                         Taoiseach
Letonia          Valdis Dombrovskis      Prim ministru
Lituania         Andrius Kubilius             Prim ministru
Luxembourg Jean-Claude Juncker   Prim ministru
Malta              Lawrence Gonzi               Prim ministru
Polonia          Donald Tusk                        Prim ministru
Portugalia     Pedro Passos Coelho    Prim ministru
România        Traian Băsescu                 Președinte
Slovenia        Janez Janša                        Prim ministru
Spania           Mariano Rajoy                  Prim ministru
Suedia           Fredrik Reinfeldt            Ministru de stat
Ungaria         Viktor Orbán                      Prim ministru

PPE deține de asemenea alți șefi de stat sau de guvern care nu iau parte în mod normal la Consiliul European și nici la summit-urile PPE, deoarece această responsabilitate aparține altor lideri din țările lor sunt de asemenea membri PPE: Rosen Plevneliev (Bulgaria, GERB), János Ader (Ungaria, Fidesz), Bronisław Komorowski (Polonia, PO), Aníbal Cavaco Silva (Portugalia, PSD), Sauli Niinistö (Finlanda, KOK).

PPE în Comisia Europeană

In cursul campaniei electorale pentru alegerile europene din 2009, PPE l-a renominalizat pe José Manuel Barroso, în cadrul Congresului de la Varșovia din aprilie 2009, drept candidat pentru realegerea în funcția de președinte a Comisiei. Deoarece PPE a câștigat alegerile, numirea lui Barroso a fost aprobată de către Consiliul European și acesta a fost ales cu o majoritate absolută în Parlamentul European pentru un al doilea mandat.

La data de 27 noiembrie 2009, Barroso a prezentat “Comisia Barroso II”, care include un total de 13 (din 27) comisari PPE.

Comisari Europeni membrii PPE

Austria     Johannes Hahn  Politica regională; Bulgaria     Kristalina Georgieva  Cooperare internațională; Danemarca   Connie Hedegaard   Combaterea schimbărilor climatice; Franța    Michel Barnier  Piața internă și servicii; Germania Günther Oettinger         Energie; Italia  Antonio Tajani  Vicepreș.; Industrie și antreprenoriat; Letonia Andris Piebalgs  Dezvoltare;Lituania     Algirdas Šemeta Impozitare, vamale, audit și antifraudă; Luxembourg Viviane Reding    Vicepreș.; Justiție, drepturi și cetățenie; Malta John Dalli   Sănătate și protecția consumatorilor; Polonia Janusz Lewandowski     Programare financiară și buget; Portugalia  José Manuel Barroso   Președinte;  România     Dacian Cioloș     Agricultură și dezvoltare rurală

Programul Congresului PPE – Bucuresti 17 – 18.10.2012

17/10 miercuri

9:00-12:30: Seminar comun al PPE şi al Grupului PPE: “Răspunsul este mai multă Europă!” (pentru detalii vezi www.epp2012.eu) urmat de prânz găzduit de Grupul PPE (numai pentru participanţii la seminarul comun)

9:00-11:00: Comitet dezbatere Rezoluţii
9:00-13:00: Program adiacent
14:15-18:15: Alegere Preşedinte PPE
15:00-19:00: Prima Sesiune Plenară a Congresului

•  Cuvânt de bun venit din partea Preşedintelui PDL şi a Preşedintelui UDMR
• Rapoartele Preşedintelui PPE, Secretarului General PPE şi al Liderului Grupului PPE
• Prezentarea Platformei Politice
• Intervenţii ale Preşedinţilor de Partide şi Asociaţii
• Discursuri ale Şefi lor de State şi de Guverne şi ale Preşedinţilor Consiliului
• European şi Comisiei Europene
• Anunţarea rezultatelor alegerii Preşedintelui PPE
• Nominalizarea candidatului pentru funcţia de Secretar General al PPE de către Preşedintele PPE

19:15-22:30

• Cina pentru Delegaţii la Congres găzduită de Grupul PPE (Palatul Parlamentului)
• Summit PPE al Şefi lor de State şi de Guverne (Palatul Parlamentului) (Restricţionat membrilor Summitului PPE. Strict pe bază de invitaţie personală)

18/10 joi

9:30-12:30: Alegerea Secretarului General al PPE, a celor 10 Vicepreşedinţişi a Trezorierului
9:30-11:30: Secţiuni ale Congresului (1/2/3) pe teme politice actuale
11:30-13:30: A doua Sesiune Plenară a Congresului

•  Votarea rezoluţiilor Congresului
• Votul pentru Platforma Politică
• Intervenţii ale Preşedinţilor de Partide şi Asociaţii
• Discursuri ale Şefi lor de State şi de Guverne
• Anunţarea rezultatelor alegerilor pentru Secretarul General al PPE, Vicepreşedinţi şi Trezorier

13:30-14:00: Conferinţă de presă
13:30-15:00: Prânz găzduit de PDL

sursa politeiaeuropa.wordpress.com

Congres PPE la Bucuresti 17- 18 octombrie 2012

Bucurestiul este, timp de trei zile, gazda Congresului Partidului Popular European. Vor fi prezenti 1.200 de populari din 40 de tari - lideri din mai multe state europene, reprezentanti ai Parlamentului si ai Comisiei de la Bruxelles.http://www.b1.ro/video/liderii-europeni-vin-la-bucure-ti-pentru-congresul-ppe-24493.html

Astfel, conform organizatorilor, 16 sefi de stat si deguvern au fost invitati la reuniunea din 16-18 octombrie, intre care sefii guvernelor din Germania, Spania, Luxemburg, Polonia, Ungaria, Portugalia, Bulgaria sau Grecia.

Presedintele Comisiei Europene Jose Barrosso, presedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, dar si cancelarul Angela Merkel vor lua cuvantul in cadrul sesiunii plenare.
Programul Congresului.

Conform programului Congresului, sedintele si sesiunile acestei reuniuni vor incepe inca de marti dupa-amiaza cand va avea loc Adunarea Politica a PPE. La ora 20:30 va fi organizata o seara traditionala la Caru' cu bere.

Discursul Angelei Merkel este programat pentru miercuri, in prima zi a plenului Congresului, la fel ca interventiile presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, a actualului lider al PPE, Wilfried Martens, a liderului grupului PPE de la Parlamentul European, Joseph Daul.

Liderul UDMR, Hunor Kelemen, si Theodor Stolojan vor vorbi tot miercuri dimineata, cand este programat un seminar comun al PPE impreuna cu grupul parlamentar din Parlamentul European.

Presedintele PPE va fi ales tot miercuri, iar pe seara va avea loc un dineu al sefilor de state si de guverne membri ai PPE, care se va desfasura in salile Titulescu si Drepturilor Omului de la Palatul Parlamentului.

Joi dimineata, vor fi alesi secretarul general, vicepresedinti si trezorierul PPE. Tot joi este programata votarea rezolutiei Congresului, interventiile sefilor de state si de guverne si ale liderilor partidelor din Europa afiliate PPE, o conferinta de presa, precum si doua dineuri oferite de PDL si noua presedintie a PPE care va rezulta in urma alegerilor.